“Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu.”
Ascultă Radio Ortodoxia Tinerilor
Seara de rugăciune
Miercuri seara, ora 22:30 »
Fericiticeiprigoniti.net
Cinstește-ți eroii și martirii neamului

Campanii de educație creștin-ortodoxă

Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorieCasatoreste-te de tanarEuharistia continuaDin comorile Sfintei Scripturi  Tu de ce crezi in Dumnezeu        Theologica  Exista distractie si fara alcool

Tur în Polonia, Slovacia, Austria si Ungaria (11-17 septembrie 2017). Impresii și fotografii.

Dragilor, voi împărtăși cu voi în acest articol câteva gânduri despre turul nostru în Europa Centrală. Gândul de a organiza acest pelerinaj mi-a venit vizitând Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet plimbându-mă la etajul 2 și văzând expoziția Samaritenii din Markowa. M-a impresionat gestul a 9 familii de polonezi din satul Markowa care au ascuns în casele lor alte familii de evrei, riscându-și viața. Așa a fost și cazul familiei Ulma. La 24 martie 1944, toți membrii familiei, inclusiv cei şase copii mici și Wiktoria, care era însarcinată, impreună cu evreii pe care-i ascundeau (Saul Goldman şi cei patru fii ai săi, care în Markowa erau numiţi Szalli, cele două flice şi nepoata lui Haim Goldman, probabil Lea Didner, împreună cu fiica ei, al cărei nume nu se cunoaşte, precum şi Golda Grunfeld) au fost ucişi de către jandarmii germani, după ce a fost descoperiți de un polițist polonez din Lancut.

Ce inimă mare! Să-ți riști viața ta, a soției și a celor 7 copii ai tăi pentru a salva viața altei familii și a altor copii. Au murit ca martiri dându-și viața pentru aproapele lor. În acele momente citindu-le povestea s-a aprins în mine o mare dorință de a vizita lagărul de la Auschwitz și Polonia, o țară unde credința în Dumnezeu încă este normă și firesc.

Ne-am adunat puțini, doar 6 persoane. Am vrut să anulăm excursia, dar a așezat Dumnezeu în așa fel lucrurile încât atunci când îmi venea acest gând, nu puteam anula. Ba că trebuia să plătesc taxe de penalizare la hoteluri, ba că Florin ne închiriase deja o mașină pentru că el nu mai putea merge, și deja plătise. Era duminică pe la ora 13.00 cu doar 15 ore înainte de plecare și noi încă discutam dacă plecăm sau nu.

Am fost să închiriez mașina dar iarăși am întâmpinat probleme, îmi cereau 1200 de euro garanție și eu nu aveam așa mulți bani, plus alte taxe de vreo 300 și ceva de euro care nu apăreau pe site când Florin a făcut rezervarea online. Am renunțat și până la urmă și Florin, cumnatul meu (membru fondator al asociației noastre) mi-a dat mașina lui.

Numai Biblia explica varietatea vieţii

Evoluţioniştii denigrează creaţioniştii biblici, pentru că afirmăm că speciile nu se pot schimba dintr-una în alta, spunând că noi credem în “fixitatea speciilor”. Apoi ei prezintă dovezi incontestabile că speciile se pot schimba şi argumentează că ne-au demonstrat ignoranța în fața faptelor ştiinţifice. Este bineînţeles un nonsens. Aceia care îşi bazează înţelegerea lumii naturale pe Biblie nu cred în fixitatea speciilor. Mai degrabă credem în "fixitatea tipurilor"1, cum ar fi faptul că un tip (fel) nu se poate schimba în altul (vezi Facerea 1:11-12, 1:21 şi 1:24-25.) De aceea cintezele se pot schimba în alte specii de cinteze sau muştele de fructe în alte specii de muşte de fructe, dar cintezele nu se vor schimba niciodată în vulturi sau muştele de fructe în viespii. Nici maimuţele în oameni.

Potrivit Bibliei, cu excepţia celor protejate în arcă, toate animalele care respiră prin aer și trăiau la suprafaţa pământului au fost distruse în Marele Potop2 descris la Facere 6-8. Dumnezeu i-a poruncit lui Noe să ia în arcă perechi din fiecare tip de animal. De exemplu, Noe nu a luat reprezentanţi ai fiecărei specii, ci ai fiecărui tip. De exemplu, ar fi existat la bord, o pereche de un anumit tip de câini, o pereche de un anumit tip de pisică şi şapte perechi de un anumit tip de vite, întrucât acesta vaca un animal ‘curat’ (Facere 7:2). În secolele care au urmat Potopului, toate celelalte tipuri de câini (lupi, coioţi, şacali, etc.), celelalte tipuri de pisici (lei, tigri, leoparzi, etc) şi diferitele tipuri de bovine (bizoni, iaci, vite domestice) ar fi apărut din aceste tipuri luate pe Arca. Dar cum s-a întâmplat aceasta?

Fig. 1. Chihuahua şi Marele Danez. Ambii au aceeaşi descendență ancestrală, care a avut multă informaţie, mult mai mare varietate decât fiecare dintre ei. Creşterea speciei Chihuahua nu va duce niciodată la apariţia speciei Marele Danez şi invers. Unii definesc speciile ca fiind populaţii ce nu se pot reproduce natural şi liber, aşa că aceste două specii pot fi catalogate ca fiind specii separate. Dar toată informaţia era deja prezenţa în populaţia ‘corcitură’ originală – selecţia nefiind un proces creativ.

Variaţie şi selecţie

Toate animalele au ADN3 care le determina tipul. Aşa că, schimbând ADN-ul, vei schimba tipul animalului! Animalele moştenesc ADN-ul, atât de la mama, cât şi de la tata, astfel ca puii au diferite combinaţii ale ADN-urilor părinţilor lor. Desigur, acest fenomen este valabil, deasemenea şi pentru oameni, ceea explica de ce suntem atât de diferiţi.De exemplu, unii sunt înalţi, alţii mai scunzi; alţii au piele închisă, alţii au piele deschisă la culoare. Toţi oamenii descind din Adam şi Eva, ale căror ADN-uri au fost de aşa natură încât toţi urmaşii lor, deşi diferiţi în multe privinţe, fac parte din aceeaşi specie – Homo Sapiens. ADN-urile animalelor conservate pe Arcă, totuşi, ar fi permis mari variaţii ale urmaşilor lor, până la punctul în care diferitele combinaţii ale ADN-urilor masculine şi feminine au produs în multe cazuri diferite (deşi încă similare) specii.

Prezent pretutindeni

“Tot ceea ce faceţi, toată muncă voastră, poate contribui la mântuirea voastră. Depinde de tine, de felul în care o faci. Istoria este plină de călugări care au devenit mari sfinţi în timp ce lucrau în bucătărie sau spălând cearşafuri. Calea mântuirii constă în a lucra fără patimă,, în rugăciune ...

Fie că Dumnezeu să va dea puterea de a păstra sufletul, mintea şi inima voastră în duhul Lui Hristos. Apoi, tot ceea ce vi se întâmplă poate fi foarte rapid transformat radical. Ceea ce a fost obositor şi descurajator va dispărea, transfigurat de dorinţa voastră de a fi acolo unde este Hristos, Dumnezeul vostru ...” (Părintele Sofronie de la Essex)

Cuvintele înţelepte ale bătrânului nu numai că sunt bune pentru mântuirea noastră (care este mereu la îndemână) ci ne reamintesc că nu ar trebui să ne împărţim vieţile în două lumi. Chiar şi călugării trebuie să spele vase...

Părintele Constantin Necula, despre ignorarea Întâlnirii Tinerilor Ortodocși 2017 în presa laică

Știu, știu. Nu e vremea colindelor. Dar trebuie să găsesc un titlul la gândul ce am a vi-l pune la inimă, mai ales tinerilor. Ca să nu ne mai bosumflăm niciodată când presa de partid, de stat și de patron nu vede că existăm cu numele lui Hristos pe buze și în inimi. Am citit atent cum s-au scuzat tehnicienii de presă, constructorii de știri și știrioții de cultură că nu au băgat în seamă ITO 2017(ca și ITO 2016, 2015, 2014…). Nu. E clar că nu avem școala lor de comunicare, nu ne rebrenduim după of-ul din punga platnicilor lor, suntem involuți și inculți în ceea ce privește vânzarea pe publicitate, ca și în aranjarea imaginilor astfel încât să părem agresivi, contondenți în exprimare, răutăcioși. Cuminții nu se vând bine. Liniștiții nu produc frică. Nu contează pentru oamenii fricii.

Atunci, de ce ne-ar păsa că scriu sau nu de noi, de ce ne-ar păsa că propun sau nu imagini cu un tineret cuminte sau, mă rog, cumincior că, vorba unui prieten de Fb – ha, ați văzut că a prins FB = Forța Bisericii – nu suntem uși de biserică nici noi? Doar pentru că atunci când ne prind că gafăm ori ne prostim ne amendează cu maximă severitate? E foarte bine așa, sunt antivirusul la virusarea cu lenea duhovnicească. Nu sunt ce par. În fond, nu există dacă nu-i citim și nu-i ascultăm, dacă nu-i căutăm pe Google ori pe motoarele de căutare. Sunt triști, piperniciți, fără vlagă, bolnavi de oboseală și rating. Da, ratingul e motorul progresului lor financiar, se laudă cu el, trăiesc din el, mor pentru el. Eram convins că orice știre despre vreo dramă din Biserică, și ce alta este moartea unui copil, va hălădui prin media profesioniștilor. Vor exclama, cu ochii dați peste cap, vor invoca o cultură pe care nu o au și o experiență pe care nu o posedă. Iar noi, triști, vom accesa din plin la creanțele lor culturale… Sau poate că mă înșel.

Pr Vasile Pătrașcu: „Am închinat toată suferinţa mea lui Dumnezeu”

M-am născut în ianuarie 1922 în oraşul Bârlad, din români ortodocşi din neam în neam. Am urmat şcoala primară şi liceul în oraşul Bârlad, apoi Academia de Înalte Studii Economice din Bucureşti.

Am fost arestat la 16 mai 1948 şi condamnat la 15 ani muncă silnică, apoi la încă 10 ani muncă silnică pentru „organizare subversivă”, fiind încadrat, ca toţi deţinuţii politici, la Legea nr. 209, „uneltire contra siguranţei statului”.

Am trecut prin următoarele temniţe ale „raiului bolşevic”: Ministerul de Interne în două rânduri, Jilava în cinci rânduri, Uranus, Piteşti, Gherla, Aiud în trei rânduri, Alba-Iulia, Galaţi în mai multe rânduri, Focşani, Ploieşti în două rânduri, Codlea, Iaşi, Periprava, Bârlad în mai multe rânduri.

La Ministerul de Interne am fost supus la anchete prelungite de 70 şi 80 de ore, fără masă, fără somn sau odihnă. De la Interne, primul lot de condamnaţi am fost expediaţi la Piteşti, prin martie-aprilie 1949. Aici era filtrul lui Nicolski, împuternicitul Moscovei pentru România, secondat de generalul Dulgheru (pe numele adevărat, Dulbergher), şeful anchetelor pe ţară, de ofiţerul politic de la Piteşti, Marina Iţicovici, şi alţii din echipa lor.

"În căutarea cuvintelor pierdute" de Mircea Stanciu (recomandare de carte)

Stau în cumpănă, cuprins de nedumerire în fața pătrățoasei cărți care mi-a căzut, pe neașteptate, în mână: ce să fie, ea, oare? Dicționar de cuvinte și expresii de altădată? Un volumaș cu teme creative și exerciții de autocunoaștere? O carte amuzantă? Cum veți vedea la sfârșit, Cartea cuvintelor dispărute are câte puțin din toate.

Ce se întâmplă atunci când un spirit interdisciplinar - cunoscător profesionist al rădăcinilor neamului românesc, preocupat de domeniul mișcător al științelor sociale, hrănit ani de-a rândul din marile texte ale Tradiției Ortodoxe - se apucă într-o bună zi să scrie o carte pentru copii? Reușește să ne dăruiască o carte mare pentru cei mici.

Mircea Stanciu a publicat de curând la Editura Frontiera, Cartea cuvintelor dispărute. S-ar fi putut chema În căutarea cuvintelor pierdute fiindcă autorul ei pornește într-o călătorie plină de aventuri, prin care readuce printre noi câteva cuvinte căzute în uitare.

Prin ce a reușit să mă cucerească? Prin tema ei inedită. Prin felul în care este făurită. Și, nu în ultimul rând, prin efectele ei fertile, de durată, asupra cititorilor  mici și mari.

La ce bun să readuci la lumina înțelegerii cuvinte apuse?

Trăim într-o lume săracă în înțelesuri. Cauzele acestei stări de fapt sunt numeroase, foarte variate și nu pot fi reduse doar la una, majoră. Principiul utilitarist care ne guvernează viața cotidiană, mentalitatea consumeristă, efectele noilor tehnologii și a mediilor virtuale asupra realității naturale și sociale, dezinteresul pentru cultura scrisă în favoarea culturii imaginii, neofilia (goana ahtiată pentru nou); modele antitradiționaliste pot fi invocate oricând drept cauze ale procesului de sărăcire a experienței de viață prin folosirea unui număr limitat de cuvinte și expresii. Ești ceea ce vorbești! afirmă autorul în introducere. Și tot el ne avertizează pe noi, cei maturi: „(...) când dispar cuvintele, există pericolul să dispară și oamenii care le folosesc. De pildă, dacă dăm uitării cuvinte ca de treabă, cinstit, omenos, într-o bună zi ne vom trezi că nu vom mai întâlni oameni de treabă, cinstiți și omenoși”.

Părintele copiilor nevoiași. Secvențe TRINITAS. (12 sept. 2017)

Înregistrare (login)

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Arhiva articolelor

Linkuri

 Portalul Doxologia 

Sanatate si Viata - Pentru un Stil de Viata Sanatos si o Viata Fericita - SanatateSiViata.ro

Ediția a 3-a a cărții "Mii de tineri își păstrează astăzi fecioria până la căsătorie."