Horoscopul "prevesteşte" ce mi se va-ntâmpla mie astăzi pe baza aşezării în spaţiu a planetelor.  Horoscopul presupune deci un destin, o foaie scrisă deja cu ce o să mi se-ntâmple în fiecare clipă a vieţii.

Există horoscopuri pe o zi, există horoscopuri pe o lună, există chiar şi horoscopuri pe un an. De ce n-ar exista horoscopuri pe toată viaţa ? Şi dacă există prevestiri pentru toată viaţa mea atunci eu nu sunt liber, atunci eu sunt programat să îndeplinesc ce mi-e scris în destin.

Dar totuşi sunt liber să fac ce vreau, să aleg în fiecare secundă să fac ceva bun sau rău, sunt responsabil pentru fiecare faptă a mea în faţa tuturor oamenilor. Dacă fac ceva rău şi alţii mă vor acuza nu pot da vina pe horoscop, nu pot da vina pe aşezarea planetelor ci voi suporta consecinţele pe pielea mea.

Horoscopul e doar o invenţie care îndreptăţeşte pe oameni să făcă ce-i rău, lăsăndu-i să fie iresonsabili pentru faptelor lor, de care vor da seama la sfârşitul lumii.

Libertatea e cel mai mare cadou pe care l-am primit noi ca persoane de la Dumnezeu. Numai oamenii sunt  raţionali (se-nţeleg prin cuvinte) şi sunt şi liberi în acelaşi timp. Calculatoarele create de noi sunt raţionale (gândesc) dar nu sunt libere.

Multe a mai creat omul pe pământ şi a ajuns la un nivel tehnologic de neimaginat dar totuşi nici cel mai sofisticat şi mai avansat computer din lume nu are libertate. E programat în aşa fel încât să facă o gama imensă de activităţi fiind de foarte mare folos societăţii,  dar totuşi nu este liber. Acţionează doar cum a fost programat şi nu poate lua decizii singur. Libertatea de a lua decizii îi este străină total. Deşi este aşa de sofisticat şi de avansat nimeni n-o să-l trateze ca pe o persoană, nimeni n-o să vorbească cu el,  pentru că e doar o maşină, fără demnitate, fără sentimente, fără înţelegere.

Dumnezeu l-a creat pe om dându-i libertate, lăsându-l să poată alege în fiecare moment. Având libertate omul poate vorbi cu Dumnezeu, poate sta în faţa lui Dumnezeu ca o persoană unică, fără să fie doar o maşinărie programată.

Predestinaţia şi horoscopul îndepărtează mintea noastră de Dumnezeu şi ne face să uităm că vom muri şi vom fi chemaţi în faţa Judecătorului Suprem să dăm seamă de fiecare faptă pe care am făcut-o prin libertatea noastră. A crede în predestinaţie e la fel ca şi cum am crede că noi venim de nicăieri şi că după moartea vom dispărea spre nicăieri. Dacă exista destin înseamnă că unii sunt condamnaţi fără voia lor să aibă o viaţă rea şi alţii una bună, unii se vor duce în rai şi alţii în iad fără voia lor şi fără meritul lor.

Dar bunul simţ şi conştiinţa ne spune că nu-i aşa. Zice Domnul:

"Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri."  (Mt. 7,21)

Cel ce face de bună voie şi prin libertatea sa voia lui Dumnezeu acela merită prin faptele sale să intre-n împărăţia cerurilor.

(Balan Claudiu)