Noi stim de la bunicii nostri si din multe alte istorisiri, ca pana nu demult, daca o fata isi pierdea fecioria era rusine mare, existand riscul ca ea sa ramana necasatorita. Iar daca reusea sa se casatoreasca, atunci la supararile dintre soti, aproape cu siguranta nu scapa de reprosuri.

Aceasta tendinta s-a pastrat si in ziua de astazi, pentru ca fetele care si-au pierdut fecioria inainte de a-si cunoaste sotul, sunt rau vazute in societate, iar baietilor nu li se reproseaza nimic, ba din contra, sunt chiar laudati ca au dobandit "experienta sexuala". Acest mod de a privi lucrurile este nedrept intrucat pacatul desfranarii intineaza trupul si sufletul omului in aceeasi masura indiferent daca esti baiat sau fata.

Cauzele pentru care pierderea ferioriei la fete este privita mult mai aspru decat la baieti se datoreaza, se pare, firii mai delicate si mai gingase a femeilor care este mai usor de asociat cu bunatatea si curatia, in comparatie cu cea a barbatilor care este mai rebela si inclina spre dezinvoltura, dar si datorita faptului ca fetele sunt viitoare mame, purtand in pantece rodul iubirii lor.

Deci pantecele femeii,  este casa a copilului pentru primele 7-9 luni de viata, si-atunci se pune intrebarea: In ce fel de "casa" va locui acel copil? Intr-o casa murdarita cu desfranare sau curata si pazita prin taina casatoriei? Si daca mergem mai departe, sa ne gandim ce-am zice noi, in calitate de copii, despre parintii nostri, presupunand ca amandoi au cazut la tinerete in desfranare? Cu siguranta ne-ar parea mai rau pentru mama, caci intotdeauna mama este in ochii nostri ca un inger, ca o raza de lumina in viata noastra, intotdeauna mama este...mama.

Dar chiar daca esti baiat, desfranarea tot desfranare se cheama, si este la fel de injositoare si degradanta ca si pentru o fata. Si intotdeauna, cand cineva desfraneaza se face vinovat si de faptul ca a intinat fiinta celui (celei) cu care a desfranat, deci nu de intinarea unui trup te faci vinovat ci de doua.

Faptul ca un baiat nu se casatoreste feciorelnic ar trebui sa fie vazut la fel de rusinos in ochii nostri ca si pierderea fecioriei unei fete. Si faptul ca societatea in care traim este toleranta sau incurajatoare fata de desfranare in cazul baietilor, i-a facut pe acestia sa nu-si mai asume rusinea acestui pacat, cautand placere iresponsabila inainte de casatorie.

Vinovati de starea deplorabila in care sunt crescuti baietii, se fac in primul rand parintii lor, care au ajuns nu numai sa le fie indiferenta fecioria sau nefecioria lor, ci chiar ii incurajeaza sa aibe mai multe partenere inainte de a se casatori, pentru a-si "trai viata" si a dobindi "experienta sexuala". Astfel de parinti se fac vinovati pana in maduva oaselor de osanda iadului, caci nu numai ca nu i-au invatat cele bune dar i-au si incurajat cu astfel de invataturi diavolesti inmultind in lume uraciunile strigatoare la cer ce vin de cele mai multe ori la pachet,  impreuna cu desfranarea:  preadesfranarea si avortul (crima propriului copil).

Si o alta consecinta deosebit de grava este ca un barbat ce sufera de boala desfranarii, va cauta si dupa casatorie sa-si astampere pofta trupului care l-a robit din tinerete. Sunt destule situatii, in viata de zi cu zi, in care intervin diverse probleme de a nu putea exista relatii trupesti intre soti (periodul femeii, probleme de sanatate, sarcina si nastere), situatii care pot fi de durata, iar un barbat care nu a fost infranat in timpul tineretii si nici macar nu si-a asumat caderea in desfranare cu siguranta va cadea in adulter, cautand placerea trupeasca cu alte femei la prima ocazie. De ce? Pentru ca aceasta patima nevindecata isi cere "drepturile" din tinerete, iar ceea ce te robeste te si stapaneste. Multe casnicii, in aparenta frumoase, s-au stricat prin adulter cauzat de patima desfranarii intretinuta in ascuns.

Cu toate acestea, inca se mai cere in lumea actuala ca viitoarea sotie (daca este serioasa) sa fie feciorelnica, pe cand viitorului sot i se trec cu vederea escapadele amoroase si, tinand cont de vremurile pe care le traim, sa nu ne asteptam ca lucrurile se vor schimba in bine.

Un sfat pentru fetele feciorelnice care vor o casatorie curata si bine-placuta Domnului: cautati-va baieti feciorelnici cu frica de Dumnezeu sau baieti care, desi au cazut in desfranare, si-au asumat aceasta cadere, le-a parut rau caindu-se, si au pus inceput bun prin Hristos Domnul. Acest lucru este valabil si pentru baieti. Cereti in rugaciuni  sa primiti sot (sotie) cu care sa vietuiti crestineste, bine-placut Domnului, si astfel veti primi binecuvantare si bucurie.

Iar de am cazut in acest greu pacat, sa ne para rau si sa cerem la Domnul vindecare, nevoindu-ne in pocainta cat inca suntem tineri, si cat inca ne mai rabda Dumnezeu.

(Claudiu)