Mihaela G: "Am 19 ani şi nu am cunoscut încă iubirea"

Iubirea…un sentiment atât de profund, duios şi frumos în acelaşi timp. Am 19 ani şi nu am cunoscut încă iubirea, dar nu mă grăbesc. Ştiu că cel pe care Dumnezeu mi-l va da o să mă călăuzească pe drumul iubirii, devenind treptat un întreg. Poate pentru mulţi tineri de vârsta mea li s-ar părea ciudat că o tânără de 19 ani să nu fi avut vreun iubit, dar până la urmă ce este atât de ciudat: faptul că începând de la o vârstă fragedă căutam pe cineva care să ne ofere puţină afecţiune care de cele mai multe ori nu este sinceră sau faptul că te păstrezi pentru cel care ţi-a fost sortit

A iubi pe cineva înseamnă să te simţi acasă când eşti cu el, să te simţi fericită doar când îl vezi sau îi asculţi vocea. Oricine visează la o iubire adevărată, pură, la o persoană care să te sprijine şi să te mângâie în clipele grele ale vieţii, dar nu cred că pe acea persoană o vei găsi experimentând.

Poate te întrebi cum îl vei găsi pe acel cineva dacă nu încerci. Gândeşte-te la o mamă care îşi recunoaşte copilul dintr-o sută, la inima unui mire care tresare doar la vederea miresei. Iubirea nu are legile raţiunii, nu se ghidează după minte ci după suflet.

Dacă cineva m-ar întreba cum arată iubirea i-aş zice să se uite la Icoana Mântuitorului sau a Maicii Domnului. Dacă cineva m-ar întreba cum este iubirea i-aş zice numele Mântuitorului. Ştiu că trăim într-o lume ahtiată după ambalaj, fizic dar să nu uităm că întotdeauna va fi o persoană care refuză să rămână la ambalaj.

Să nu ne grăbim să căutăm iubirea în orice băiat, ci să lăsăm iubirea să ne găsească pe noi. Ce minunat este să îi spui soţului tău că el este singurul bărbat din viaţa ta, că buzele tale nu au mai sărutat pe nimeni altul decât pe el, că braţele tale nu au mai îmbrăţişat nici un alt băiat.

În ziua de azi este foarte greu să te păstrezi doar pentru unul din cauza multiplelor reclame care ne învaţă contrariu, dar Dumnezeu nu se schimbă, ci noi ne schimbăm preferând de cele mai multe ori să ne luăm după lume şi învăţăturile ei greşite. În timpul liceului, pe care l-am terminat în această vară majoritatea colegelor mă întrebau dacă am un iubit, cum îl cheamă, cum arată de parcă doar asta ar conta şi nimic altceva.

Viaţă personală nu mi-am expus-o şi nici nu o voi expune, adevărul ştiindu-l doar părinţii, fratele şi prietenii apropiaţi. La un moment dat o colegă mi-a zis că sunt foarte secretoasă şi nu vreau să discut cu ele, dar sunt convinsă că dacă le-aş fi dezvăluit viaţa mea  nu ar fi înţeles-o, aşa că am preferat să păstrez tăcerea. Este trist că majoritatea discuţiilor dintre tineri se rezumă la această temă, la cât de frumoasă/frumos este iubita/iubitul lor.

Nu prea mai auzi tineri vorbind despre Dumnezeu, persoane care să îşi spună sincer ,,te iubesc”, chiar şi aceste profunde cuvinte devenind banale. Dacă am şti semnificaţia acestor cuvinte, a unui sărut sau a unei mângâieri nu am mai trata atât de superficial iubirea, dăruindu-i acesteia locul care i se cuvine, un loc sfânt creat din inimă.

Dragi tineri nu va mai aruncaţi orbeşte în valurile vieţii, încercând şi gustând din fiecare plăcere pe care aceasta o oferă înaintea voastră, ci cugetaţi înainte de a face ceva, întrebaţi-vă conştiinţa căci aceasta nu este altceva decât vocea lui Dumnezeu care şopteşte la urechea voastră.