Eu si sotul meu ne-am pastrat curatia trupeasca pana la momentul cununiei si consideram fara nicio ezitare ca Dumnezeu rasplateste fiecaruia, cu siguranta, aceasta jertfa. O consider jertfa doar in contextul lumii decazute in care traim, dar si gandindu-ma la lipsa modelelor concrete. Multi cad...si gasesti destul de rar oameni care sa te indemne la pastrarea fecioriei. In cazul meu, cred ca darul lui Dumnezeu este insusi sotul meu, care nu a mai fost al nimanui inainte si pe care Dumnezeu mi l-a daruit mie intreg.

As vrea sa mai aduc o marturie despre niste prieteni foarte buni, care inainte de a intra in biserica, au fost impreuna trupeste. Dar dupa ce au intrat intr-o randuiala de viata crestina, au incetat sa mai faca acest lucru, desi locuiau in aceeasi camera, in acelasi pat...si asta s-a intamplat cativa ani de zile...pana s-au casatorit. Baiatul suferea de o forma de hepatita din cauza careia, capacitatea lui reproductiva era serios afectata...nu putea avea usor copii. Minunea...mai bine zis rasplata infranarii lor a venit imediat dupa casatorie, cand, desi avea problemele de care am amintit, au zamislit un prunc deosebit, chiar de la prima incercare. Consider ca alte explicatii, pareri, sunt de prisos. Intamplarea aceasta vorbeste de la sine.

Magdalena, 25 de ani, Bucuresti