Eu îl ştiu pe Dumnezeu că este bun, pentru că nu m-a pedepsit prea tare niciodată. Îl ştiu că e răbdător, pentru că nu m-a pedepsit după ce am greşit, ci m-a aşteptat să-mi cer iertare. Îl ştiu pe Dumnezeu că ne iubeşte, pentru că i-am cerut atâtea lucruri şi mi le-a dat. Îl ştiu pe Dumnezeu că e ca un Părinte, căci deşi i-am cerut multe, mi-a dat întotdeauna numai ce a fost bun şi ce am avut nevoie.

Îl ştiu pe Dumnezeu că e darnic, pentru că întotdeauna mi-a oferit mai mult decât am cerut. Îl cunosc pe Dumnezeu, căci l-am simţit de multe ori cum m-a păzit de rele, cum m-a ferit să mi se-ntâmple ceva. Îl ştiu pe Dumnezeu că e milostiv căci şi atunci când m-a pedepsit am simţit-o ca pe o mângâiere.

Îl ştiu pe Dumnezeu că văd cum îmi conduce viaţa spre ce e mai bine. Îl ştiu pe Dumnezeu că se supără, când sunt egoist, când mă gândesc numai la mine, dar mai ales se supără când sunt rău cu alţii.

Îl ştiu pe Dumnezeu că se bucură când îi ajut pe alţii , căci îmi dă şi mie din bucuria Lui.

El mă temperează, El mă face să fiu echilibrat, El mi-aduce aminte să fiu bun, El mă încurajează, El mi-a dat toţi prietenii şi familia, El mă ajută să-mi împlinesc visul de a fi preot. El ne-a dăruit un copilaş minunat, El ne ajută în fiecare zi.

El e sănătatea mea, căci n-am fost niciodată în spital, El e isteţimea mea căci fără El n-aş înţelege nimic, El e liniştea mea căci de la El am cea mai mare bucurie, El e speranţa mea că va fi bine, oricât de rău ar fi...

El e cam totul pentru noi !

Voi cum îl cunoaşteţi pe Dumnezeu ?

(Claudiu)