Tchaikovsky - "Spărgătorul de nuci" (balet)

Tchaikovsky s-a născut pe 7 Mai, 1840. Sensibil şi foarte devotat familiei, el nu a fost o minune a muzicii incă din copilărie în ciuda faptului că era talentat şi provenea dintr-o familie care iubea muzica. În 1850, Tchaikovsky se înscrie la şcoală in Sankt Petersburg unde avea să termine şi liceul. Plecarea de acasă a fost foarte grea pentru el din cauza ataşamentului lui faţă de mama sa.Moartea sa în 1854 l-a afectat foarte mult.

Numeroase memorii îl descriu ca fiind o frumuseţe angelică înconjurată de mulţi admiratori. Acceptă o slujbă la Departamentul de Justiţie din Sankt Petresburg unde avea să fie promovat. În septembrie 1862 va fi admis la Conservatorul din Sankt Petersburg unde şi-a dezvoltat calităţile de compozitor uimitor de repede.

După ce îşi termină studiile în 1866 începe să predea la Conservatorul din Moscova, îndrumat de Nikolay Rubinstein. În Iulie 1866, are prima cădere nervoasă în contextul în care el preda în timp ce lucra la primele lui mari succese: Prima Simfonie în Si Minor,V isuri de iarnă. Originalitatea si inventivitatea sunt evidente înca din primele sale compoziţii.

Dim lights Embed Embed this video on your site

În prima sa perioadă productivă,Tchaikovsky a trăit în Moscova şi a produs mai multe lucrări:încă 2 simfonii, 3 cuartete pe instrumente cu coardă, poeme ca Romeo şi Julieta, Furtuna(1873) şi Francesca di Rimini(1876), muzică pentru pian, cântece şi opere, şi muzica pentru balet Lacul Lebedelor(1875-1876).

Din acest moment în viaţa sa apar două femei: sponsorul său Nadezhda von Meck şi soţia sa Antonina Mulykova. Din cauza certurilor cu soţia sa mai are loc o cădere nervoasă şi chiar încearcă să se sinucidă.

În 1878,cu ajutorul financiar al lui Nadezhda von Meck pleaca din învăţământ pentru a dedica mai mult timp compunerii. Operele care urmează includ lucrările sale sacre: Uvertura şi Serenada(1880) pentru instrumente cu coardă,s imfonia Manfred(1885), şi numeroase suite pentru orchestră. Ultimele sale opere sunt Domnişoara din Orleans (1878-1879), a cărui poveste a Ioanei D'Arc l-a fascinat încă din copilărie şi Mazeppa (1881-1883).

În 1881 este premiat de ţarul Alexandru al II-ea. În 1888, succesorul său Alexandru al III-lea, pentru care scrisese Marşul Încoronarii, îi ofere o generoasă pensie pe viaţă.

Fără a mai avea grija predatului,Tchaikovsky călătoreşte mult. Face o serie de turnee europene în anii 80 şi un turneu foarte important în America în anul 1891 la New York. În anii 90 lucrările sale încep să ia amploare şi în străinătate.

Tchaikovsky îşi compune ultimele lucrări în străinătate: suite orchestrale, Simfonia a Cincea (1888), partitura pentru balet Frumoasa Adormită şi opera Dama de Pică(1890), partitura pentru balet Spărgătorul de nuci (1891) şi Simfonia a şasea Pathétique (1893) dedicată cu dragoste nepotului său.

După mai mulţi ani de călătorie el se întoarce în Rusia. Închiriază mai multe case în jurul Moscovei. Ultimii săi ani îi petrece in Sankt Petersburg unde moare în anul 1893, victimă a unei epidemii de holera care macină tot oraşul.

Deşi moarte lui Tchaikovsky a fost bine documentată,unii biografi cred că el a fost forţat să se sinucidă decât să fie implicat într-un scandal sexual în care era înglobat şi un membru al familiei regale.Operele bografice a lui Alexander Poznansky îl disculpă pe Tchaikovsky dintr-un asemenea scandal însă circumstanţele morţii compozitorului continuă să fie dezbătute.