Ultimele comentarii

Se caută colaboratori pentru promovarea revistei OrhoGraffiti:
- profesori de religie (clasele VII-XII)
- preoți inimoși implicați în activități cu tinerii (pentru toate județele).

Campania "Mii de tineri"

Login cititori

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.



Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: ortodoxia.tinerilor@yahoo.com.

hit counter joomla

Sexualitatea - o etapă spre iubirea desăvârşită

PDF Imprimare Email

Sexualitatea nu este considerată un păcat în relaţia dintre un bărbat şi o femeie, uniţi de Dumnezeu prin Taina Cununiei. Nici a mânca nu este un păcat dar totuşi sfinţii Bisericii noastre ne încurajează să postim, să mâncam cât mai puţin posibil, pentru ca pe viitor să fim mai puţin dependenţi de mâncare. Nici a bea un pahar de vin nu e un păcat, dar totuşi Biserica Ortodoxă condamnă excesul de băuturi alcoolice. Ciudat lucru totuşi, având în vedere că sfinţii ne încurajează să înaintăm în tot binele, în orice faptă bună, în orice nu este păcat, chiar Mântuitorul Hristos ne spune: "Fiţi dar voi desăvârşiţi precum Tatăl vostru Cel din ceruri, desăvârşit este".

Nici milostenia nu este un păcat şi totuşi sfinţii părinţi ne încurajează să fim din ce în ce mai milostivi, nici smerenia, nici rugăciunea, iar Biserica ne recomandă să tânjim cât mai mult prin ele la Dumnezeu şi la oamenii de lângă noi.

De ce, dacă mâncarea şi băutura nefiind păcate, sfinţii nu ne încurajează să ne perfecţionăm în a-le face ? De ce să nu mâncăm din ce în ce mai bine şi din ce în ce mai mult? De ce să nu căutăm să bem vinuri cât mai buni şi în cantităţi cât mai mari?

Răspunsul este simplu: pentru că a mânca şi a bea nu este propriu firii umane. Omul înainte de a cădea în păcat nu avea nevoie de mâncare şi băutură pentru a supravieţui, trăind prin harul lui Dumnezeu. Căzând în păcat, mâncând de curiozitate din pomul cunoasterii binelui şi al răului, şi nu de nevoie, Adam şi Eva au intrat în cercul vicios al morţii, în lanţul cauzal al stricăciunii.

Omul mănâncă pentru a supravieţui dar posteşte pentru a reuşi să scape de nevoia ei. După judecata de apoi, în împărăţia cerurilor trupurile oamenilor se vor înduhovnici, se vor spiritualiza, se vor hrăni cu harul lui Dumnezeu, nu vor mai avea nevoie de nimic. Nu va mai exista foame, sete, frig, întuneric... Iată ce frumos exprimă toate aceste Sfântul Apostol Pavel:

"Aşa este şi învierea morţilor: Se seamănă (trupul) întru stricăciune, înviază întru nestricăciune; Se seamănă întru necinste, înviază întru slavă, se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere; Se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc. Dacă este trup firesc, este şi trup duhovnicesc.

Precum şi este scris: "Făcutu-s-a omul cel dintâi, Adam, cu suflet viu; iar Adam cel de pe urmă cu duh dătător de viaţă"; Dar nu este întâi cel duhovnicesc, ci cel firesc, apoi cel duhovnicesc. Omul cel dintâi este din pământ, pământesc; omul cel de-al doilea este din cer."

Dacă omul nu ar fi căzut în păcat, sexualitatea aşa cum o avem noi astăzi nu ar fi existat. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că Dumnezeu a pregătit o altă formă de înmulţire pentru omul fără păcat. Dacă Adam şi Eva nu cădeau în păcat neamul omenesc se înmulţea în alt fel.

Eu sunt căsătorit de 4 ani şi deşi ştiu că relaţiile intime sunt binecuvântate de Dumnezeu în cadrul familiei, totuşi simt sexualitatea ca având în ea o urmă de păcat. Simt mai mult că-mi iubesc soţia atunci când ne ţinem în braţe şi ne spunem vorbe dulci, decât în timpul actului sexual. Deşi prin actul sexual responsabil, neprotejat, aşa cum l-a lăsat Dumnezeu, poate apărea un copil, un îngeraş in trup, totuşi acest act poartă urma păcatului, aşa cum zice psalmistul David:

Că iată într-un fărădelegi m-am zămislit şi întru păcate m-a născut maica mea" (Psalmul 50)

Chiar şi in actul sexual responsabil fiecare din soţi caută plăcerea în celălalt pentru a se satisface pe sine. E clar că această căutare este egoistă fiind izvorâtă din iubirea de sine. Iubirea desăvârşită este iubirea jertfelnică, iubirea prin care renunţi la tine pentru celălalt, iubirea în care cauţi binele celuilalt în mod dezinteresat.

Plăcerea actului sexual nu satisface setea de veşnicie sădită în noi de Dumnezeu. Omul căută plăcerea continuă, neîntreruptă, dar n-o poate găsi în cele de pe pământ. O căută în sexualitate, în mâncare, in băutură, în fel de fel de plăceri dar viaţa cea adevărata (bucuria sau plăcerea continuuă) o găsim doar în Hristos Domnul.

Copiii nu au această poftă a sexualităţii. Ei, chiar şi goi fiind, nu se privesc unul pe altul cu poftă, ci se joacă ca şi cum ar fi îmbrăcaţi. Aşa erau şi Adam şi Eva în rai înainte de a cădea în păcat, nu ştiau că sunt goi. De aceea Hristos, Mântuitorul ne spune că de nu vom fi asemenea copiiior nu vom intra în împărăţia cerurilor.

După ani buni de căsătorie, soţul şi soţia îmbătrânesc uşor uşor şi relaţiile intime dintre ei se răresc din ce în ce mai mult. La începutul vieţii de familie relaţiile intime îi unesc pe cei doi soţi, îi ajută să treacă peste neînţelegeri, îi fac să se îmbrăţişeze chiar şi atunci când sunt supăraţi, fiecare căutând plăcerea pentru el însuşi. Sexualitatea îi ajută pe cei doi tineri să crească în iubire, să puna temelia unei relaţii care va creşte. De la an la an soţii se cunosc din ce în ce mai bine, îşi învaţă unul altuia defectele şi calităţile, se iartă şi se sprijină reciproc, şi nu mai există nevoia de a avea relaţii sexuale pentru a se simţi bine unul în compania celuilalt.

Relaţiile intime se răresc de la sine, nu programat şi nici forţat. Slăbiciunea firii,  maturizarea sufletului şi a minţii aduc odată cu ele şi abstinenţa benevolă de la relaţii sexuale.

Sexualitatea este o etapă prin care cei doi soţi trec în drumul spre iubirea cea adevărată, o iubire nepătată de egoismul plăcerii. Prin sexualitate apar pruncii cei frumoşi care vor întări şi mai mult dragostea dintre cei doi soţi. Cu timpul copiii îi vor uni mai mult pe cei doi soţi decât sexualitatea. Amândoi îşi vor regăsi iubirea unui către celălalt în copiii lor.

Sexualitatea e o trecere şi nu obiectiv în sine, şi tocmai de aceea sfinţii ne recomandă postul ca o perioadă de abstinenţă, în care să putem învăţa adevărata raţiune pentru care relaţiile intime există.

Să nu vă amăgiţi gândindu-vă la sexualitate ca la "plăcerea maximă"...veţi fi foarte dezamăgiţi.

Un zâmbet al unui prieten face de 10 ori mai mult decât orice act sexual.

(Claudiu)

 


 
Articole din aceeaşi categorie:

Pentru a lăsa un comentariu trebuie să te înregistrezi.
Fă-ţi un Cont nou dacă e prima oară când vrei să laşi un comentariu.
Dacă ai deja un cont click aici pentru a intra pe pagina de log in.