Ultimele comentarii
- Aurelian la Întrebarea numarul 12N...
- Laura R la Mii de tineri îşi păstrează astăzi fecioria pâna la căsători...D...
- marc3l la Întrebarea numarul 12E...
- Claudiu la Întrebarea numarul 12S...
- Ana la Mihai Eminescu - l-am îndrăgit, dar nu în şcoală@...
- Ana la Mihai Eminescu - l-am îndrăgit, dar nu în şcoală@...
- Ana la Mihai Eminescu - l-am îndrăgit, dar nu în şcoalăI...
- sdaniel la Mihai Eminescu - l-am îndrăgit, dar nu în şcoală ...
- Paula la Marina: Rămâi de ruşine cu fecioria astaD...
- cristina1818 la Întrebarea numarul 11E...
Articole recente
- Întrebarea numarul 12
- Predică la duminica vameşului şi a fariseului
- Viaţa şi minunile Sfântului Ioan Iacob (recomandare de carte)
- Tratamentul singurătăţii
- "Quo vadis?" (recomandare de carte)
- Întrebarea numarul 11
- Adevãrata credinţã în Dumnezeu înseamnã o relaţie personalã, comuniune vie şi intimã cu El.
- Marina: "Rămâi de ruşine cu fecioria asta"
- Întrebarea numarul 10
- Predică la Întâmpinarea Domnului [2012]
Se caută colaboratori pentru promovarea revistei OrhoGraffiti:
- profesori de religie (clasele VII-XII)
- preoți inimoși implicați în activități cu tinerii (pentru toate județele).
Campania "Mii de tineri"
Login cititori
Harta săracilor
Ultimele persoane adăugate pe hartă
- Scarlat Gheorghe - un sărac al gunoaielor
- Florian Dumitru - un om necăjit din zona Cofetăriei Liliana, București
- Nicolae Titel - un sărac fericit
- Familia Ciuraru - 9 copilași care trăiesc în sărăcie
- Zenovia și cele două fetițe ale ei
- Maria și fiul ei Ionuț, dați afară din casă
- Andrei Gicu, un tânăr al străzii foarte sărac
Dumnezeu stie cel mai bine de ceea ce avem noi nevoie |
|
|
|
|
Acum cateva luni, eram foarte suparata pentru ca parintii mei erau mai toata ziua plecati de acasa, iar eu stateam mai mereu singura. In acea perioada imi treceau tot felul de ganduri rele prin minte…eram geloasa pe fetele care au prieten, vroiam sa discut cu cineva si asa devenisem aproape dependenta de internet, eram mai mereu nervoasa si nu imi mai venea sa ma duc la scoala, sa ma intorc acasa. La scoala nu vroiam sa ma duc pentru ca nu am nicio prietena in clasa si toti colegii meu sunt dupa interes cu mine, acasa eram singura si tot asa. Ma rugam la Dumnezeu, tin minte ca plangeam mult…sa-mi dea si mie un iubit, un prieten care sa ma iubeasca si cu care sa stau, sa invatam impreuna. Dorinta asta mai mult era izvorata din gelozie ca peste tot auzeam vorbindu-se ca x e casatorit, y are prieten, dar si din starea mea de singuratate.
Pana in acel moment eu niciodata nu ziceam ca vreu sa am un prieten, cel putin nu pana la facultate, dar nu stiu ce mi se intamplase. Bun, dupa vreo 3-4 luni de plans in fata lui Dumnezeu, El a facut in asa fel incat parintii mei sa stea mai mult acasa, sa se apropie de mine, in special mama sa discute orice cu mine. Ei bine, dupa acest eveniment a disparut dorinta de a avea un prieten, nu mai vroiam pe niciun baiat... atat de bucuroasa eram de reintoarcerea parintilor mei! Iar Dumnezeu a facut in asa fel incat m-a ferit de baieti si nu am avut niciodata niciun prieten cu toate ca asta imi doream mai demult si tot El a stiut de fapt ca parintii mei imi fac mai mult bine decat orice baiat si ca poate inca nu e vremea sa am un iubit cu toate ca alte fete la 17 ani au fara numar. Cu toate ca o urma de gelozie fata de cei care au sot/sotie/prieten(a)…tot mai am, dar trebuie sa treaca, ma simt incomod cand citesc ceva despre casatorie sau dragostea intre 2 oameni. Dumnezeu stie tot ce avem noi nevoie si daca ii cerem un lucru care ne poate dauna, El ne va da intotdeuna ceva bun in loc. Dupa asa o intamplare am incredere in Dumnezeu ca imi va da si un baiat (credincios, serios pe care sa-l aleg din iubire, nu din disperare), insa doar la timpul potrivit. Acum sunt atat de bucuroasa ca nu m-am stricat, ca stau iar de invatat! (Filofteia) |
| Articole din aceeaşi categorie: |
|---|






![Predică la Întâmpinarea Domnului [2012]](/images/stories/2012/02/intampinarea-domnului.jpg)






