Cuprins

Campanii de educație creștin-ortodoxă

Euharistia continua Euharistia continua Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie Theologica Exista distractie si fara alcool

Linkuri

 Portalul Doxologia 

Ce NU se spune despre: avort, anticonceptionale, contraceptive, sterilet, RU 486 (Mifepristone), avort timpuriu, avort menstrual, avort hormonal, avort medicamentos, Sindromul Post-Avort, bolile cu transmitere sexuala, prezervativ, spermicide, fertilizarea in vitro - FIV, cum se dezvolta copilul nenascut (intre conceptie si nastere), dezvoltare embrionara, fetala, etc. Studii medicale, filme, marturii, etc. - www.AdevarulDespreAvort.ro

Sanatate si Viata - Pentru un Stil de Viata Sanatos si o Viata Fericita - SanatateSiViata.ro

Aprilie 2013

30 Aprilie 2013

Doamne! femeia ceea ce căzuse în păcate multe

În Sfânta şi Marea zi de Miercuri la strană se intonează o cântare extraordinar de frumoasă: "Doamne, femeia ceea ce cazuse..." făcând referire la femeia cea păcătoasă care L-a uns pe Hristos cu un mir de mare preţ, arătându-i dragostea ei şi cerând iertare pentru tot ce a făcut rău până atunci:

Doamne, femeia ceea ce căzuse în păcate multe,
simţind Dumnezeirea Ta, luând rânduială de mironosiţă şi tânguindu-se
a adus Ţie mir mai înainte de îngropare, zicând:
Vai mie! Că noapte îmi este mie înfierbântarea desfrâului,
şi întunecată şi fără de lună pofta păcatului.
Primeşte izvoarele lacrimilor mele,
Cel Ce scoţi cu norii apă din mare;
pleacă-Te spre suspinurile inimii mele,
Cel Ce ai plecat cerurile cu nespusa plecăciune.
Ca să sărut preacuratele Tale picioare
şi să le şterg pe ele iarăşi cu părul capului meu.
Al căror sunet auzindu-l cu urechile Eva în Rai în miazăzi,
de frică s-a ascuns.

Cine va cerceta mulţimea păcatelor mele şi adâncurile judecăţilor Tale,
Mântuitorule de suflete, Izbăvitorul meu?
Să nu mă treci cu vederea pe mine, roaba Ta,
Cel Ce ai nemăsurată milă

Read more

Îndura-te nu mă lepăda!

Read more

Hristos şi femeia care l-a uns cu mir de nard curat, de mare preţ

În Săptâmâna Patimilor în miercurea mare, la denia de marţi seara se face pomenirea femeii păcătoase care a uns picioarele Mântuitorului cu un mir de mare preţ, stârnind revolta ucenicilor care au spus că era mai bine ca acel mir să fie vândut şi banii să fie daţi săracilor. Hristos Domnul ştiind inima femeii primeşte cu mare bucurie jertfa ei. Mai jos vedem cât de frumos explică acest moment Sfântul Ioan Gură de Aur:

"Femeia păcătoasă nu s-a apropiat de Iisus decât după ce alte femei au încurajat-o prin exemplul lor, ca samarineanca, cananeianca, cea cu pierdere de sânge şi multe altele. Conştiinţa sa, remuşcarea păcatelor sale au reţinut-o totdeauna. Ea nu este vindecată chiar în public: ea primeşte acest har în mod particular şi în taina unei case.

Toate aceste femei de mai înainte n-au mers să-l afle pe Iisus Hristos decât pentru vindecarea trupului. Aceasta singură vine să-l afle în această casă, pentru a-i face mai multă cinste lui şi pentru a obţine de la el vindecarea sufletului său. Căci ea n-avea nici o boală trupească şi este ceea ce face să se admire zelul ei către Iisus Hristos în aceste onoruri care i le face lui, nu ca de un om simplu – unui om simplu nu i-ar fi şters picioarele cu părul capului ei -, ci de cineva mai mare decât un om. De aceea, mădularul care era mai preţios din trupul ei, capul, pe acela l-a pus la picioarele lui Hristos.

Şi văzând ucenicii, s-au mâniat şi au zis: De ce risipa aceasta? Căci mirul acesta se putea vinde scump, iar banii să se dea săracilor. Dar Iisus, cunoscând gândul lor, le-a zis: Pentru ce faceţi supărare femeii? Căci lucru bun a făcut ea faţă de Mine. Căci pe săraci totdeauna îi aveţi cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna; Că ea, turnând mirul acesta pe trupul Meu, a făcut-o spre îngroparea Mea. Adevărat zic vouă: Oriunde se va propovădui Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce-a făcut ea, spre pomenirea ei.” (Matei 26, 8-13)

- Dar de unde le-a venit ucenicilor gândul acela?

Read more

29 Aprilie 2013

Pilat l-a întrebat pe Hristos: „Ce este adevărul?,” şi nu a primit nici un răspuns. Hristos nu a vrut să răspundă la o întrebare greşită.

Nu trebuie să întrebăm ce este adevărul, ci cine este adevărul. Pilát l-a întrebat pe Hristos: „Ce este adevărul?,” şi nu a primit nici un răspuns. Hristos nu a vrut să răspundă la o întrebare greşită. Dacă Pilát ar fi pus întrebarea dreaptă: „Cine este adevărul?,” ar fi primit răspuns. „Eu sunt adevărul,” i-ar fi zis Hristos. I-ar fi zis ce le-a zis mai înainte şi ucenicilor: „Eu sânt calea, adevărul şi viaţa.”

Înţelegeţi, fraţilor, despre ce vorbesc? Vorbesc despre pricinile bătăii cu care Cel Preaînalt loveşte Europa atât de des. Una din pricinile de căpătâi este că omenirea eretică Europeană de-a lungul a, deja, mai multor veacuri Îi pune lui Hristos acea întrebare a lui Pilát: „Ce este adevărul?” De când s’au rupt de vechea Biserică apostolească şi drept-slăvitoare, ei au încetat să se mai întrebe „Cine este adevărul?” Căci dacă ar întreba drept „Cine este adevărul?,” ar primi şi răspunsul drept. Adevărul e ipostatic, nu impersonal.

Adevărul e Dumnezeu, nu un lucru. Adevărul este Acela, nu acel. Acela e adevărul, care este întotdeauna acelaşi, nu acel ce se schimbă neîncetat. Adevărul este Dumnezeu cel în trei ipostasuri, întotdeauna acelaşi, neschimbat, nepieritor, de sine stătător, de necuprins, de nebiruit; Alfa şi Omega a tot ce viază; începutul şi sfârşitul a toată zidirea; vatra luminii nestinse; leagănul vieţii; izvorul înţelegerii şi al înţelepciunii; adâncul nesfârşit al nebiruitei puteri; înălţimea dragostei neînvinse, duh ce însufleţeşte toate; cuvânt ce toate le zideşte; bucurie ce întrece cântarea; pace ce întrece înţelegerea; iscusinţă ce întrece toată închipuirea; Artistul care pe furnici, pe albine, pe păsări şi pe oameni îi învaţă artă.

Dumnezeu e adevărul, fraţilor. Dumnezeu, nu un lucru. Cea mai însemnată deosebire dintre păgânism şi Creştinism este felul cum pun întrebarea despre adevăr. Păgânismul, şi cel vechi, şi cel nou, întreabă precum Pilát: „Ce este adevărul?” Creştinismul întreabă: „Cine este adevărul?” Păgânii răspundeau, şi încă răspund: „Adevărul este materia primă a tuturor lucrurilor, ori aer, ori apă, ori foc, ori pământ, ori eter, ori număr, ori electricitate.”

Read more

Alegerea între Iisus și Varavva. Alegere între Dumnezeu şi satana.

Sunt întâmplări în istoria neamului omenesc care, precum un clopot mare, răsună în fiecare zi în urechile celor ce aud şi cheamă conştiinţa lor la trezire. O astfel de întâmplare, care de mii de ani tulbură conştiinţa oamenilor, este alegerea între Iisus Hristos şi Varavva sau Barabba – aşa cum pronunţă ereticii din Apus. Cel ce a propus şi a prezidat această alegere a fost Póntie Pilát, un Róman politheist; cei ce au ales au fost Evreii monotheişti. Pilát a încercat tot ce putea ca să-l slobozească pe Iisus, căci nu a izbutit să găsească vreo vină la El.

Cea din urmă încercare a fost de a-i pune pe Evrei să aleagă. Ori Iisus, ori Varavva. A socotit logic: nici o învinuire împotriva lui Iisus nu era dovedită, în vreme ce toate învinuirile aduse lui Varavva erau probate şi vădite. Varavva îşi merita moartea, ca răzvrătit şi ucigaş. Pilát nădăjduia că conştiinţa mai-marilor Iudeilor nu se mistuise întru totul şi că aceştia vor izbuti să se înalţe deasupra răutăţii şi netrebniciei personale, şi să aleagă pe cel drept în locul unui făcător de rele. Gândea Pilát că oamenii îl vor alege, negreşit, pe Iisus şi din pricina Praznicului, în ajunul căruia trebuia încheiată alegerea. Căci, oare care era rostul Marelui Praznic, dacă nu de a curăţi şi de a sfinţi conştiinţa omului?

Poporul monotheist, Praznicul Paştilor, dreptul Iisus! Pilát socotea că în câteva clipe, prin slobozirea dreptului Iisus, o va bucura şi pe soţia sa Clavdía, care îl rugase să nu verse sângele acestui drept. Aşa că politheistul Pilát a strigat monotheiştilor Evrei: Pre carele voiţi să slobozesc vouă, pre Varavva sau pre Iisus? Dar, spre marea mirare a politheistului Pilát, Evreii monotheişti au strigat puternic: Pre Varavva, pre Varavva! Nedumerit şi palid în urma unui astfel de răspuns, Pilát a mai pus o întrebare acelei gloate îndrăcite, nechibzuite şi fără de conştiinţă – politheistul către monotheişti: Dar ce voi face lui Iisus, ce se zice Hristos? La aceasta, monotheiştii au urlat precum nişte lupi flămânzi: Să se răstignească! Să se răstignească!, iar politheistul Pilát şi-a spălat mâinile de sângele dreptului. Şi lupii în piele de om au urlat din nou, ca şi cum ar fi fost cuprinşi de turbare: Sângele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri! (Mat. 27:17-25)

Ce s’a şi întâmplat, şi se întâmplă şi astăzi: Varavva a fost slobozit, iar Fiul lui Dumnezeu, Mesia şi Mântuitorul lumii, a fost trimis pe Golgotha şi răstignit pe cruce. Iar când Cel mai mare drept de sub soare şi mai presus de soare îşi dădea sufletul pătimind pe cruce,
Varavva, în pivniţele Ierusalimului, îi cinstea pe cei ce-l aleseseră.

Alegere între Dumnezeu şi satana.

Alegere între binefăcător şi răufăcător.

Alegere între Iisus şi Varavva.

Acesta este, într’adevăr, marele clopot ce tulbură în fiecare zi conştiinţa oamenească. Toţi se întreabă: Cum s’a putut întâmpla aşa ceva? Şi noi ne întrebăm: Cum de se mai poate întâmpla aceasta şi astăzi? Oare nu vedeţi, fraţilor, că şi în zilele noastre la alegeri câştigă Varavva şi pierde Iisus? Pricina întunecatului zbucium al omenirii Apusene se poate lămuri într’un cuvânt: pentru că l-au ales pe Varavva, în locul lui Hristos; pentru că au ajuns barabe, în loc să fie Creştini. Barbare le sunt şi ţelurile, barbare şi mijloacele .

Ţelul lor este să se înalţe pe sine şi pe poporul lor până la ceruri, iar pe toţi ceilalţi oameni şi popoare să îi calce în picioare, ca noroiul; iar mijloacele sunt aceleaşi cu cele ale lui Varavva: uneltiri, minciună, răzvrătire şi sânge. Care e pricina întunecatei tragedii Sârbe din ultima vreme?

Aceeaşi. Aceeaşi ca şi pricina întunecatei tragedii Europene. Mai-marii Sârbilor l-au ales pe Varavva în locul lui Hristos. Se cuvenea ca poporul Sârb să se ridice împotriva acestei grozăvii şi ruşini, dar nu s’a ridicat. De aceea s’au abătut şi peste casa noastră flăcările  războiului, în care mulţi dintre noi au ars, şi din care am ieşit toţi cu arsuri dureroase.

Şi acum, fraţilor, ce vom face? Întrebările care ne stau înainte sânt: Ce vom face? Cum vom face? Cu cine vom face? Trebuie să fim de acum înainte pentru Hristos şi împotriva lui Varavva, împotriva tuturor barabelor din lume. Ori ne vom îngădui să fim mai păgâni decât politheistul Pilát? El, politheist fiind, a vrut să-l scape pe Hristos de Evrei. Astăzi, politheiştii din India vor să Îl scape pe Hristos de Creştini. Precum au fost în trecut Evreii pentru Varavva, aşa şi Creştinii de astăzi ai Europei sunt pentru tâlhar şi împotriva lui Dumnezeu. Şi precum politheistul Pilát a luat partea lui Hristos împotriva lui Varavva, aşa şi hinduşii de astăzi se ridică hotărâţi împotriva barabelor Creştine. Alegeţi, Sârbilor, viaţa sau moartea, cinstea sau ruşinea, lumina sau întunericul, dreptatea sau nedreptatea, Dumnezeu sau diavolul, alegeţi! Alegeţi, ori Hristos, ori Varavva. De această alegere a ţinut tot trecutul vostru. De ea
va ţine şi tot viitorul vostru. Amin.

(Sfântul Nicolae Velimirovici - Prin fereastra temniței - pag.45, Cuvântul 13)

Read more

Gânduri pentru Săptămâna Mare (Sf. Nicolae Velimirovici)

„Să iubeşti pre Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta.” (Mat. 22:37)

1. În această săptămână urmează paşii Domnului Hristos, şi fii mereu alături Lui, spre deosebire de judecătorii şi chinuitorii Lui. Şi iubeşte-l cu toată inima ta.

2. Mută-te duhovniceşte în acele zile şi în acele întâmplări, şi sărută-i poala şi mânecile veşmintelor, nu îndepărta inima ta de la El. Când îi auzi pe prigonitorii Lui cum şoptesc: „Vinovat e,” tu strigăle în urechi: „Drept e!” Iubeşte-l pe Cel ce te iubeşte, cu toată inima ta!

3. Când Evreii Îl pălmuiesc, tu întinde mâna ta în apărare şi primeşte palma în locul Lui. Când Îl scuipă, tu spune: Scuipătorilor, ce veţi arunca unii altora în faţă, dacă asupra Lui folosiţi tot scuipatul vostru, toată alcătuirea voastră?

4. Când Pilat Îl întreabă pe tăcutul Domn: Ce este adevărul?, tu mărturiseşte şi spune: Iată, El este Adevărul dumnezeiesc viu şi întrupat. Când ostaşii Romani Îl biciuiesc, tu stai lângă El şi spune fiarelor: Fiii lupoaicei, veşnici purtători de moarte, nu biciuiţi pe Mielul lui Dumnezeu cel purtător de viaţă, Care dă viaţă împărăţiei voastre a morţii.

5. Mergi după El pe Calea Patimilor, şi poartă crucea Lui împreună cu Simon Kirineanul, şi împreună cu fericita Veronica şterge-i faţa de praf şi sânge, şi împreună cu Mironosiţele plângi şi umezeşte-i buzele uscate cu un pahar de apă rece, şi răcoreşte-i fruntea înfierbântată. Dăruieşte-i întreagă inima ta şi iubeşte-l cu toată inima ta în ceasurile umilinţei Lui.

6. Când auzi lovitura ciocanului asupra preacinstitelor Sale mâini, tu strigă: Au! Când sânt bătute cuiele în preacinstitele Sale picioare, tu iarăşi vaită-te, ca şi cum fierul s’ar înfige în trupul tău.

Read more

Pilda celor zece fecioare. Candela credinţei şi untdelemnul iubirii milostive

Evanghelia care se citeşte la Denia acestei zile (Matei 22, 15-46 şi 23, 1-39) arată cât întuneric este în cei ce nu primesc în suflet Cuvântul lui Dumnezeu şi urăsc pe Iisus. Se mai vede cum Iisus mustră pe cărturarii şi fariseii care au devenit ,călăuze oarbe”, datorită împietririi sufletului lor în răutate şi înfăţărnicie. Pentru a alunga un astfel de întuneric din suflet, Evanghelia care se citeşte la Liturghia Darurilor mai inainte sfinţite (Matei 24, 36-51, 25, 1-46; 26, 1-2) cuprinde cuvintele lui Iisus privind sfârşitul lumii.

Pilda celor zece fecioare, Pilda talanţilor şi Judecata de apoi.

Slujbele din Sfânta şi Marea Marţi se referă la toate acestea, însă mai ales se face pomenire de Pilda celor zece fecioare. Pilda celor zece fecioare este un îndemn la priveghere, la trezvie, care e o vedere duhovnicească a lucrurilor dincolo de faţa lor fizică. Privegherea este o vedere prin şi dincolo de ceea ce se vede cu ochii fizici, este o vedere duhovnicească a sensurilor ultime ale existenţei. „Cămara s-a deschis şi impreună cu ea s-a împodobit şi dumnezeiasca nuntă. Mirele este aproape, chemându-ne pe noi; deci să ne pregătim”.

Evanghelia aceasta, prin pilda celor zece fecioare, ne dăruieşte o învăţătură foarte profundă şi semnificativă pentru viaţa creştină şi pentru unitatea Bisericii. Două lucruri ne reţin atenţia în mod deosebit: primul este candela, iar al doilea uleiul. Cinci fecioare au avut doar candelă fără ulei, iar cinci fecioare au avut candelă şi ulei. Primele sunt cele ce aveau credinţă, dar fără fapte bune, iar celelalte cinci aveau deodată atât credinţa, cât şi faptele bune. Ce semnificaţie are uleiul din candelă? Candela este fecioria, iar untdelemnul este milostenia.

Read more

27 Aprilie 2013

Toţi plângem după rudele şi prietenii adormiţi, căci moartea înseamnă despărţire, iar dragostea nu poate îndura despărţirea fără lacrimi

Marea nu se linişteşte niciodată. Nu vorbesc aici de furtuna care face marea să se certe cu sineşi. Marea nu se linişteşte nici când e  adormită, liniştită, netedă şi tăcută. Mişcarea mării se poate vedea în flux şi reflux, în înaintarea şi retragerea apei. Ţărmul nisipos ba  e larg şi alb, ba e iar acoperit de apă. Aceasta se întâmplă în fiecare zi, la ceasul rânduit, de când există marea, de când a cuvântat  Ziditorul în cea de-a treia zi a Facerii: Adune-se apa cea de subt cer într’o adunare şi să se ivească uscatul! (Fac. 1:9)

Nu vorbim oare şi noi adesea, fraţilor, despre marea vieţii, despre valurile vieţii, despre furtuna vieţii, despre corabia de pe marea vieţii, despre limanul cel neînviforat? Şi pe drept vorbim! Totul este înfăţişarea sau chipul vieţii noastre omeneşti. Vorbim însă mai rar despre fluxul şi refluxul vieţii, cu toate că şi despre acestea se poate vorbi referindu-ne la soarta noastră de aici şi de acolo. Spun de aici şi de acolo, şi mă gândesc la cele două ţărmuri ale mării vieţii. Un ţărm e de partea aceasta, iar altul de cealaltă parte.

Acel ţărm nu se vede, dar noi călătorim pe marea vieţii de la acest ţărm văzut spre cel nevăzut. Amândouă ţărmurile au între ele multe asemănări şi deosebiri. O mare deosebire stă în faptul că pe acest ţărm se simte când fluxul, când refluxul, în timp ce pe celălalt se simte şi se vede doar fluxul. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că aici uneori sânt mai mulţi cei ce se nasc, alteori sânt mai mulţi cei ce mor, pe când dincolo este o vărsare neîncetată, fără revărsare, totdeauna flux, fără reflux.

Fraţilor, ne naştem aici, dar nu pentru aici. Trăim aici, dar nu pentru viaţa aceasta. În clipa în care ne naştem aici, sântem înscrişi în cartea veşnică a acelei lumi, între locuitorii şi cetăţenii acelui ţărm de unde nu mai este întoarcere. Şi cu cât este mai mare refluxul pe acest ţărm, cu atât mai mare este fluxul pe ţărmul celălalt. Toţi plângem după rudele şi prietenii adormiţi, căci moartea înseamnă despărţire, iar dragostea nu poate îndura despărţirea fără lacrimi. Şi Hristos, Cel fără de moarte, Biruitorul morţii, a lăcrămat pentru prietenul Său adormit, Lázăr. Căldura dragostei e cea care dezgheaţă inima noastră şi stârneşte lacrimi. Dragostea nu îndură despărţirea, osebirea, depărtarea fără să simtă durere.

Read more

Conferință la Galați a domnului doctor Pavel Chirilă. Tema: "Cauzele spirituale ale bolilor"

Mai jos este înregistrarea video a conferinței ținute de domnul prof.dr. Pavel Chirilă la Galați, în data de 27 aprilie 2013, la Casa de Cultura a Studenților. Tema conferinței a fost: "Cauzele spirituale ale bolilor."

Read more

Cărți pentru tineri

Aici puteți vedea donatorii de până acum: Donatori-campanie-carti-feciorie.pdf

În ultimele 2 luni au fost donate cărți astfel:

  • - 100 de exemplare la Tabăra de la Găbud din perioada 21-28 sept. 2014       
  • - 20 de exemplare părintelui Nicolae Chivulescu de la Târgu Jiu     
  • - 50 de exemplare către Asociația Prietenii Sfântului Efrem        
  • - 25 de exemplare la Seminarul Teologic din Galati        
  • - 100 de exemplare ASCOR Ploiești        
  • - 15 de cărți către ASCOR Alba-Iulia
  • - 10 exemplare părintelui Sabin Voda de la Parohia Ortodoxă Română Orizont din Alba Iulia
  • - 5 cărți către Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Alba-Iulia
  • - 50 de exemplare pentru Pr. Mihail Popa de la Parohia Bicaz II, Arhiepiscopia Iașilor.

Înregistrare (login)

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro