“Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu.”
Ascultă Radio Ortodoxia Tinerilor
Seara de rugăciune
Miercuri seara, ora 22:30 »
Fericiticeiprigoniti.net
Cinstește-ți eroii și martirii neamului

Campanii de educație creștin-ortodoxă

Casatoreste-te de tanar Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie Tu de ce crezi in Dumnezeu    Din comorile Sfintei Scripturi Euharistia continua Theologica  Exista distractie si fara alcool

Ediția a 3-a a cărții "Mii de tineri își păstrează astăzi fecioria până la căsătorie."

2010

31 Decembrie 2010

Voi ce vă doriţi de la 2011?

O întrebare elocventă poate, se zămisleşte aproape zilnic într-un mod prozaic, pe buzele oamenilor dornici de venirea noului an: "Ce vă doriţi de la 2011? Ce aşteptări aveţi de la noul an?"

Ne afişăm lista de dorinţe la diferite emisiuni tv; o lipim paradoxal, pe camerele video astfel încât tot poporul să vadă cât de minunat şi strălucitor va fi pentru unii noul an. In ultima zi a fiecarui an, se perinda aceleasi sperante si urari plafonate: "Vrem, în special, ca anul ce vine să ne aducă mai multe împliniri pe plan material, mai mult succes, mai multă faimă, mai multe kilograme în plus de celebritate şi de recunoastere." Toate urarile pe dimensiunea materiala si aproape niciuna pe cea spirituala. Se spune că trebuie să te prindă revelionul cu crengi de vâsc pe masă şi cu bani în buzunar, altfel vei fi sărac pe tot parcursul anului. Oare toţi vor avea buzunarele pline la cumpăna dintre ani? Mă întreb ce îşi doresc de la 2011 toţi oamenii săraci, pe care îi vedem cerşind la uşa inbatranita a Bisericii. Ce îşi doresc oare copii orfani, cerşetorii şi toţi cei pe care noi îi definim cu uşurinţă şi cu nepăsare: "milogii şi aurolacii străzii ”?

Se pare că aceştia nu sunt atât de importanţi. Îi lăsăm în voia sorţii. Se pare că durerea lor este aproape inexistentă pentru noi. Vom asculta muzică, vom sta în jurul mesei îmbelşugate, vom privi la artificiile uimitoare ce prefac bolta cerească în mii şi mii de culori... Nu vom avea timp necesar pentru a ne gândi la asemenea persoane în acel moment mirific. În acel ceas mult aşteptat, vom uita cine este aproapele nostru. Vom uita că 2011 este şi va rămâne un simplu număr, un număr că oricare altul, daca nu ii dedicam nicio dorinta duhovniceasca. Doar un an.

Ceea ce trebuie să ştim este faptul că nu revelionul ne aduce tot ceea ce avem nevoie. Dumnezeu ne dăruieşte acest an ; un nou an în care să-I mulţumim şi să-I aducem Slavă pentru toate binefacerile primite de-l lungul vieţii.

De asemenea tot El ne dăruieşte cele ce ne sunt de folos. Este absurd să speri că anul 2011 îţi va aduce bucurie, belşug, mâncare sau bani deoarece "Toate sunt de la Dumnezeu, Care ne-a împăcat cu Sine prin Hristos şi Care ne-a dat noua slujirea împăcării." (ÎI Cor5:18).

Aşteptările, dorinţele pentru noul an, ar putea fi înlocuite cu rugăciuni stăruitoare, cu cereri pline de ardoare, iubire şi căldură. Am putea măcar în noaptea dintre ani, să ne îngrijim de cei pentru care revelionul va reprezenta doar o coajă perimată de pâine aruncată de oameni în trecere. Am putea acorda importanţă celor pentru care revelionul va însemna un alt an conturat de suferinţă, de singuratatea; Un nou an zugrăvit de lacrimi, foamete, durere şi întristare. Cred că vom afla atunci ce îşi doresc aceştia de la noi, şi nu de la 2011...

(Georgiana)

Read more

Londra, vazuta intr-o excursie de cateva zile (I)

Anul acesta am mers impreuna cu sotia in excursie la Londra pentru cateva zile. In cele ce urmeaza va voi povesti cateva franturi din experientele traite acolo, asa incat cei care nu ati avut aceasta sansa, sa gustati indirect din civilizatia de peste hotare.

In ziua plecarii, la aeroportul din Baneasa era agitatie mare. Puhoi de oameni se ingramadeau la oficiile de control, frustrati si suparati ca "pleaca avionul fara noi". Batrani sau tineri, oamenii au inceput sa-si piarda rabdarea, vazand cat de greu se misca cei insarcinati cu controlul si imbarcarea spre avion. Voci din ce in ce mai manioase se auzeam de peste tot din jur: "Asta e lipsa de organizare! Numai in Romania se putea intampla asa ceva!"  Am tacut si am rabdat, fiind obisnuit cu statul la coada pe langa oameni agitati, datorita serviciului pe care il am.

In fine, ne-am imbarcat cu bine, am ajuns in Luton, unul din aeroporturile Londrei pe care aterizeaza aeronavele low-cost, iar atmosfera care ne-a intampinat in acest aeroport era la polul opus fata de ceea ce traisem in Baneasa. Aeroportul Luton era mult mai mare, dar totusi mai bine organizat, toata lumea fiind de o calmitate cat se poate de fireasca. Totul se desfasura cursiv, in liniste, si nu era nimeni suparat, nimeni care sa reproseze ceva cuiva. In sinea mea am zis: "Asta da diferenta fata de Romania"

Pana sa ajungem la casuta in care aveam sa stam pe durata excursiei, am mers cu autobuzul, cu trenul, cu metroul si din nou cu autobuzul. Londra este o metropola imensa. In afara de zona ultra-centrala, toate constructiile sunt reprezentate de case. Peste tot pe unde te uiti, nu vezi decat o mare de case. Lucrul acesta mi-a placut intrucat viata la casa este mai aproape de mediul natural, fata de viata la bloc.

Datorita intinderilor mari, o parte semnificativa din timp, ti-o petreci prin metrouri si statiile de metrou. Cand intri intr-o statie de metrou ai senzatia ca esti o furnica intr-un furnicar. Oamenii intra si ies continuu pe usile de acces. Englezi, chinezi, indieni, musulmani... o babiloniada intreaga de oameni, fiecare cu limba lui.

Tot acolo am vazut o mica parte a diferentei dintre teoria civilizatiei si realitatea care o infirma. In metrouri oamenii aruncau ziare pe jos, cutii de bauturi racoritoare si ambalajele de la alimentele consumate, cu cea mai mare seninatate. A face mizerie in metrourile din Londra este un lucru atat de "natural"  incat mi s-a confirmat inca odata ca nu exista tara civilizata sau tara necivilizata, ci oameni civilizati sau oameni necivilizati. Daca esti badaran in Romania, atunci vei fi badaran si in Londra, Paris sau Amsterdam. Daca esti civilizat in Romania, atunci si peste hotare vei fi civilizat pentru ca ai constiinta, iar constiinta nu tine de dimensiunea spatiului. Daca esti badaran in tara ta, atunci astepti degeaba ca niste kilometri in plus sa te vindece miraculos de nesimtire. Asa ca imaginea de mare civilizatie a Londrei, cu gentlemen si ladies, nu este decat o poveste frumoasa care nu prea are legaturi cu realitatea din underground.

A doua zi de la sosire, dat fiind ca in multe dintre statiile de metrou se imparteau ziare gratuit, am putut intrezari un titlu de ziar care mi-a adus aminte de complexele anumitor romani ce considera ca Romania este o tara de doi lei, pe cand in tarile "civilizate" umbla cainii cu covrigi in coada. Subiectul acela de ziar suna cam asa: "Aeroporturile din Londra, sunt precum tarile din lumea a III-a". Desigur, nu era vorba de aeroportul in care aterizasem eu si sotia, ci de celelalte, mai mari si cu mai multe pretentii. Sute de oameni dormeau pe jos in aeroporturi, in preajma Craciunului, desi platisera bani grei pe biletele de excursie si pe cazarea de care nu puteau avea parte din pricina conditiilor meteorologice care au dat peste cap transportul aerian. Uite asa, mi-am facut o impresie deosebit de buna cand am aterizat in Londra, in detrimentul impresiei despre propria tara, impresie care nu era tocmai obiectiva la momentul acela.

Dupa primele doua zile, am realizat ca atomosfera generala a Londrei este una de Big Brother, si prin aceasta nu fac o figura de stil. Camerele video sunt peste tot: pe cladiri, in intersectii si in mijloacele de transport. Spre exemplu, intr-un autobuz normal, fara etaj, am numarat nu mai putin de 5 camere video. Deasemenea, nu lipsesc nici afisele care sa te instiinteze ca esti urmarit. Nu pot sa spun ca toate acestea m-au facut sa nu ma mai port natural, dar nici in largul tau nu te simti in aceasta atmosfera de control totalitar. Nu ai cum pentru ca nu prea ai intimitate. Iar intimitatea este o necesitate a firii umane.

Hoinarind spre diverse obiective turistice, am fost placut surprins de frumusetea a doua muzee: British Museum si Science Museum. Vestea si mai buna este ca aceste doua muzee, si nu numai, au intrarea gratuita, iar lucrul acesta este o compensare bine-meritata caci transportul in Londra are costuri foarte ridicate.

Personal, pot spune ca British Museum este cel mai valoros obiectiv turistic din Londra, care nu ar trebui ratat sub nicio forma, dar nici vizitat in mod superficial. Cel putin o zi de explorare prin filele istoriei, artei si culturii umane, este de un minim necesar.

Science Museum, este captivant atat pentru oamenii maturi cat si pentru copii, muzeul avand o incapere speciala prin care legile fizicii si ale chimiei sunt invatate sub forma de jocuri. Aceasta abordare de a invata este un succes garantat de a invata. Cat mi-ar fi placut chimia si fizica, daca as fi avut parte de abordari atat de simple si naturale in scoala generala si in liceu...

O alta locatie care mi-a lasat o impresie placuta, a fost China Town-ul londonez. Practic, acolo vezi o mica Asie in inima Londrei, cu multe restaurante chinezesti si magazine cu mancaruri si produse tipic chinezesti. Chinezii stau foarte bine la capitolul "prezentare culinara", asa incat este foarte greu sa nu poftesti la o costita de porc sau la o rata rumena, atarnata frumos in vitrina. Este o mica taina sa vezi cum se intrepatrund civilizatiile, fiecare natie cautand si fiind atrasa de ceea ce nu gaseste in propria cultura.

Tot batand pasul pe bulevardele principale ale Londrei, am constatat ca, in cea mai mare parte, librariile apartin lantului WHSmith. Defapt, sunt impropriu spus librarii, fiind mai degraba un amestec de librarie si papetarie. In toate aceste librarii in care am intrat (si nu au fost putine), am putut observa ceea ce cauta si ceea ce citesc londonezii in mod vizibil. Cel mai promovat gen de literatura este Science Fiction, apoi se cauta revistele si cartile despre bucatarie, gradinarit si romanele. In sectorul de carti dedicate stiintei, englezii se pare ca sunt falimentari datorita totalitarismului de opinie sub care sunt supusi. Pe rafturi nu gasesti decat carti cu si despre Darwin, Dawkins si Hawking. Propaganda evolutionist-ateista este la ea acasa. Nu e de mirare ca tocmai aici a prins evolutionismul si necredinta. Unde este multa erezie, apare si multa minciuna in toate aspectele vietii.

Lasand aceste aspecte negative deoparte, cartile au un pret foarte mic comparativ cu cel din Romania si asta fara sa mai punem la socoteala diferenta mare dintre venitul mediu pe cap de locuitor al unui cetatean englez fata de cel al unui roman. Spre exemplu, o carte de cateva sute de pagini, tiparita pe hartie glasata, continand multe imagini color, in stilul celor de la Readers Digest, costa doar 8-10 lire sterline. In Romania o astfel de carte costa cel putin dublu, raportat la aceeasi moneda, desigur. Tinand cond ca diferenta mare de pret a cartilor este una generala, nu pot decat sa constat ca multe dintre cartile care circula prin librariile noastre au niste preturi care sunt bataie de joc la adresa romanului de rand. Ne consolam insa cu faptul ca avem carti duhovnicesti la discretie, ceea ce in Londra este un lux.

In una din zilele urmatoare ne-am plimbat prin parcul St. James. Aceasta plimbare mi-a readus aminte cat este de frumos sa stai in mijlocul naturii si cata bucurie ne aduce interactiunea cu vietatile din jur. Multe pasari zburdau copilareste deasupra lacului aproape inghetat, ca si cum nimic rau nu se poate intampla in lumea aceasta. Veveritele din parc erau de un curaj nemaipomenit. Cate doua, trei, patru, veneau tacticoase spre turisti ca sa se capatuiasca cu cate ceva de rointait. Unele dintre ele ti se urcau si pe picior, numai sa te convinga sa le dai ceva bun care sa le astampere pofta. Ce frumos este cand dispare vrajmasia si frica dintre animale si om. Te unge pe suflet o astfel de stare.

(Sfarsitul primei parti)

(Dan)

Read more

Botez la râul Iordanului (video)

Botezul în credinţa ortodoxă la răul Iordanului în Israel:

Read more

Acatistul Botezului Domnului în Iordan

Condacul 1

Pe Tine, Imparatul cerului si al pamantului, Luminatorul nostru, vazandu-Te in Iordan, botezat de robul Tau, cerurile s-au infricosat si tot pamantul s-a infiorat, ingerii s-au mirat si toata faptura s-a bucurat. La pacatosi si la vamesi ai venit ca sa speli cu ape pacatele oamenilor. Iar noi, nevrednicii, cu multumire iti cantam: Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, Slava Tie.

Icosul 1

Veniti in graba astazi puteri ingeresti, vazand pe Stapanul Hristos, venit la repejunile Iordanului sa curete pacatul lui Adam si cunoscand Dumnezeiasca taina, cu frica proslaviti marea Sa coborare, ca Dumnezeu s-a facut om si nestiind de pacat vine ca un Miel al lui Dumnezeu sa ridice pacatele la toata lumea. Pentru aceasta, cei ce proslaviti Dumnezeiasca aratare a lui Hristos, cantati Lui ca si la Betleem aceste laude:

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, ca din cer de la Tatal, ai venit in acesta lume; Slava Tie, Dumnezeule Cel Preainalt, care Te-ai coborat chiar pana la chipul de rob;

Slava Tie, Mantuitorul lumii, caci ca un om ai venit la Ioan sa te botezi;

Slava Tie, Luminatorul fapturii, caci ca un nou Adam, pacatele lui Adam cel cazut ai purtat;

Slava Tie, Lumina cea fara de inceput, care la Iordan ai vrut sa straluceasca lumina cea mare a cunostintei la toata lumea;

Slava Tie, Soarele Dreptatii, care ai dorit sa daruiesti oamenilor in Aratarea Ta, prealuminoasa dimineata a harului;

Slava tie, Cel ce ai venit sa scapi lumea de vechea inselaciune;

Slava Tie, Cel ce ne-ai aratat noua marea taina a credintei;

Slava Tie, Cel ce ai savarsit pentru noi minuni mari cu ape multe;

Slava Tie, Cel ce ai luminat cerurile si tot pamantul cu lumina invataturilor Tale;

Slava Tie, Cel ce pe faraon cel gandit l-ai inecat in repejunile Iordanului;

Slava Tie, Cel ce ai adus oamenii, prin apele botezului, la viata vesnica;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.


Condacul 2


Vazand cu Duhul Dumnezeiescul Inaintemergator venirea Ta in lume, Hristoase, a venit la Iordan si luminat a grait oamenilor: s-a apropiat Izbavirea noastra.

Siliti-va sa-L intampinati pe Dansul si cu buze neintinate sa-I cantam: Aliluia.


Icosul 2

Gand ceresc avand intru sine, Luminatorul lumii, marele Inaintemergator, a grait catre oameni: Curatiti-va pentru ca vine Hristos sa izbaveasca lumea din stricaciune si sa dezlege blestemul lui Adam cel intai zidit. Sa se bucure pustia Iordanului si precum crinul sa infloreasca, iar pamantul sa se bucure acum. Pregatiti caile Domnului si drepte faceti cararile Dumnezeului nostru si cantati cu veselie unele ca acestea:

Slava Tie, Lumina cea nespusa, care ai fost vestita de Luminatorul lumii;

Slava Tie, Cuvant nepatruns, care ai fost prezis de glasul Inaintemergatorului Tau;

Slava Tie, Foc curatitor, caci cu lucrarea Ta se stinge toata necuratia;

Slava Tie, Izvor binecuvantat, prin care toata firea omeneasca se sfinteste;

Slava Tie, Facatorul cerului si al pamantului, care ai binevoit a Te boteza de rob;

Slava Tie, Fiule, Unule Nascut, care ai binevoit sa Te arati la Iordan;

Slava Tie, Imparatul Adevarului, ca Inaintemergatorul s-a temut sa-Ti dezlege cureaua incaltamintei;

Slava Tie, Stapanul fapturii, ca tot neamul omenesc s-a veselit de Botezul Tau; Slava Tie, Dumnezeule Preavesnic, ca Aratarea Ta lumineaza si intelepteste pruncii;

Slava Tie, Lumina lumii, ca venirea Ta lumineaza si intelepteste orbii;

Slava fie, ca intru lumina Ta vom vedea lumina;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.


Condacul 3


Intelegand, Inaintemergatorul, puterea Dumnezeirii Tale, Hristoase, cu frica privindu-Te venind la Iordan, se bucura cu duhul si salta aratandu-Te cu mana si graieste oamenilor: Acesta este Cel ce izbaveste lumea din stricaciune. Acesta este Cel ce ne libereaza din necazuri. Acesta este Cel ce din robi ne face fiii lui Dumnezeu. Acesta, in locul intunericului, lumineaza oamenii cu apa Dumnezeiescului Botez. Acesta este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatele lumii, pe Acesta intampinandu-L sa-I cantam: Aliluia.

Icosul 3

Avand bogatie de milostivire ai venit Iisuse, la pacatosi si la vamesi, la raul Iordanului, pentru ca nu ai mai rabdat sa vezi neamul omenesc muncindu-se de diavolul, ci ai venit ca sa-l intrebi iarasi pe Adam: "Unde esti? Nu te ascunde de mine. Vreau sa te vad daca esti gol si dezbracat si astfel sa te invrednicesti sa nu te mai rusinezi". Pentru aceasta propovaduim marea Ta coborare cantandu-Ti unele ca acestea:

Slava Tie, Pastorul Cel Bun, ca ai voit sa cauti oaia cea ratacita;

Slava Tie, Fiule, Unule Nascut, caci ai venit sa o porti pe aceasta pe umerii Tai; Slava Tie, Milostivire Nemasurata, ca Te-ai pogorat la omul cel cazut; Slava Tie, Iubire Nespusa, ca ai scos pe oameni din deznadejde;

Slava Tie, Cel ce intaresti mainile slabanogite ale bolnavilor;

Slava Tie, Cel ce vindeci picioarele slabanogite ale schiopilor;

Slava Tie, Cel ce veselesti pustia insetata precum campia Libanului;

Slava Tie, Cel ce pustia Iordanului precum Carmelul ai infrumusetat-o;

Slava Tie, Roua de viata datatoare;

Slava Tie, ca esti Multindurat precum trestia care se pleaca;

Slava Tie, Cel ce ai venit sa cauti si sa mantuiesti pe cel pierdut;

Slava Tie, Cel ce ai venit sa-l chemi pe Adam cel izgonit;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul 4


Furtuna de ganduri indoite avea intru sine Inaintemergatorul, cand Tu, Hristoase, Imparate, ai venit ca un om la raul Iordanului si ai vrut sa primesti botezul ca un rob, zicand: intinde mana ta si te atinge de capul Meu, si frica l-a cuprins, savarsind cele poruncite. Cuprins a fost de tremur Inaintemergatorul, zicand: De ce ai venit la rob, Doamne, neavand pacate? Cum sa botez pe Cel ce poarta necazurile lumii? Cum sa luminez pe Luminatorul lumii? Cum sa atinga robul cu mana pe Stapanul? Eu trebuie sa fiu botezat de Tine ca sa-Ti cant: Aliluia.

Icosul 4

Auzind Domnul, Iubitorul de oameni, inaltimea smeritelor cuvinte ale Inaintemergatorului si vazand temerea lui i-a zis: O, bunule, Ioane, daca vrei sa fii smerit in fata Mea, totusi, lasa frica, pentru ca trebuie sa-Mi slujesti, caci asa se cuvine noua sa implinim toata dreptatea, ca prin Mine sa se curete pacatele oamenilor. Iar noi intelegand acest cuvant al Tau iti cantam:

Slava Tie, Hristoase, Lumina cea adevarata, ca mila si dreptatea s-au intalnit intru Tine;

Slava Tie, Imparatul adevarului, ca dreptatea si pacea s-au sarutat intru Tine; Slava Tie, Preadulce Iisuse, ca adevarul Tau a stralucit pe pamant, la Betleem; Slava Tie, Mantuitorule Atotmilostiv, ca dreptatea Ta din cer a venit la Iordan; Slava Tie, Curatirea noastra, ca apele botezului ne fac mai albi decat zapada; Slava Tie, Lumina noastra, ca prin repejunile harului zidesti inima curata intru noi;

Slava Tie, Cel ce prin coborarea Ta, cerurile le-ai plecat, iar capul Tau ai vrut sa-L pleci sub mana Inaintemergatorului;

Slava Tie; ca acoperind Cele de Sus, ale Tale, in apele Iordanului ai binevoit sa Te afunzi;

Slava Tie, Doamne al puterilor, de Care se tem si se cutremura toate, si Care ai poruncit Inaintemergatorului sa lase frica cea mare;

Slava Tie, Parinte al indurarilor, ca la Tine milostivirea este nemasurata si necercetata si cu ea ai acoperit pacatele lumii;

Slava Tie, Cel ce Te-ai nascut din Fecioara, Mantuitorul nostru, cerceteaza-ne pe noi cu mare ingaduinta Ta cea nespusa;

Slava Tie, Cel ce Te-ai aratat la toata lumea, Hristoase Dumnezeul nostru, sfinteste-ne pe noi cu aratarea Ta Dumnezeiasca;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai Botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie;


Condacul 5

Fiind Suvoi, izvorator din Dumnezeu, de har si bunatate, in repejunile Iordanului ai intrat, ca prin ape sa curatesti pacatul omenesc: Frica s-a facut vazand pe Facatorul cerului si ai pamantului, dezbracandu-se la rau si primind botezul de la rob. Puterile ingeresti s-au mirat, raul Iordan si-a intors apele inapoi, neputand suferi focul ce manca apele lui, si nici sa spele pe Cel Curat si sa stearga pe Cel fara de pacat. Pentru aceasta veseleste-te, Iordane, bucurati-va, izvoare si balti, toate adancurile marii; ca astazi s-a sfintit firea apelor, liberandu-se de stapanul intunericului ce se ascunsese acolo. Si toata faptura veselindu-se, canta cu noi: Aliluia.

Icosul 5

Pe Tine, Stapanul lumii, vazandu-Te Dumnezeiescul Ioan, dezbracat si afundat in ape, ca sa ineci pacatele lumii si golatatea lui Adam iarasi sa o imbraci in haina maririi, s-a cutremurat cu duhul si a grait catre Tine, Mielul lui Dumnezeu, care curatesti pacatele lumii: "Nu indraznesc sa ma ating de crestetul Tau. Tu insuti ma sfinteste si ma lumineaza, pentru ca Tu esti Viata si Lumina si Pacea lumii". Totusi dupa cuvantul Tau, cu frica si-a pus dreapta sa pe  Dumnezeiescul Tau crestet si botezandu-Te si pe Tine, fara de pacat fiind, cu bucurie Ti-a cantat asa:

Slava Tie, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai luat asupra Ta pacatele lumii;

Slava Tie, Mantuitorule Milosarde, care ai binevoit sa ineci in apele Iordanului pacatele oamenilor;

Slava Tie, Cel ce ne-ai spalat pe noi de intinaciunea pacatelor;

Slava Tie, Cel ce ai dezlegat blestemul lui Adam;

Slava Tie, ca prin Dumnezeiasca Ta aratare pe toti oamenii i-ai bucurat;

Slava Tie, ca prin Botezul Tau in Iordan toata lumea ai luminat;

Slava Tie, ca pentru noi chip de rob ai luat;

Slava Tie, ca prin saracia Ta pe noi ne-ai imbogatit;

Slava Tie, ca prin smerenia Ta stapanirea vrajmasului pana la capat ai daramat;

Slava Tie, ca prin Botezul Tau, Imparatia lui Dumnezeu in chip vadit ai inceput sa o zidesti pe pamant;

Slava Tie, ca la Iordan, calea mantuirii tuturor oamenilor ai aratat;

Slava Tie, ca Lumina vederii de Dumnezeu acolo a luminat;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul 6


Propovaduitorul minunat si Inaintemergatorul Ioan multe le graia oamenilor veniti la dansul, ca sa-Ti gateasca, Tie, calea, Doamne, totusi a tacut in fata Ta, cand ai venit la Iordan, deoarece Tu Insuti, i-ai spus: "Daca vorbesti celor nelegiuiti si celor pacatosi, boteaza-Ma repede, in tacere. Nu se cuvine ca gura omului sa graiasca cu glas despre Cel ce a venit, Cuvantul lui Dumnezeu, si despre taina ce s-a savarsit, pentru ca ingerii lui Dumnezeu cu frica I-au stat inainte si toata faptura s-a cutremurat". Pentru aceasta si noi in tacere adanca si cu multa cucernicie iti cantam: Aliluia.

Icosul 6

La Iordan a stralucit lumii intregi lumina mare, si taina infricosata, ca Tu, Stapane Hristoase, botezandu-Te de catre Ioan, cu graba ai iesit din apa, scotand impreuna cu Tine lumea si cerul Ti s-a deschis; Ca precum, de demult, Adam a inchis cerul pentru toti, tot asa oamenii, din nou, impreuna cu Tine sa dobandeasca intrarea in locasurile raiului si cu dragoste sa-Ti cante asa:

Slava Tie, Imparatul pacii, Cel ce ai daramat peretele cel din mijloc al vrajbei;

Slava Tie, Datatoruie de milostivire, Cel ce ai deschis raiul cel inchis prin neascultare;

Slava Tie, ca la Iordan cerul cel inchis prin pacat iarasi ni l-ai aratat deschis;

Slava Tie, ca atunci ai fagaduit sa ne arati ingerii ce urca si coboara din ceruri;

Slava Tie, ca prin coborarea Ta cerurile pana la pamant s-au plecat;

Slava Tie, ca prin Botezul Tau pamantul pana la ceruri s-a inaltat;

SI ava Tie, ca prin deschiderea cerului tainele negraite ale lui Dumnezeu intregii lumi s-au aratat;

Slava Tie, ca prin aratarea lumii ceresti Preasfanta si Dumnezeiasca binecuvantare tuturor credinciosilor s-a dat;

Slava Tie, Cel ce in vremea lui Ilie cerurile le-ai incuiat, nu ne incuia noua usile milostivirii Tale;

Slava Tie, Cel ce la Iordan cerurile le-ai deschis, deschide-ne si noua usile Camarii Tale Dumnezeiesti;

Slava Tie, Cel ne-ai aratat in Botezul Tau adancul iubirii Tale de oameni, scoate din adancul pacatului pe cei deznadajduiti;

Slava Tie, Cel ce ai ridicat pana la al treilea cer pe alesii Tai, ridica-ne in locasurile ceresti pe noi cei cazuti in adancul pacatului;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-si botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.


Condacul 7

Vrand, Doamne, Iubitorule de oameni, sa mantuiesti lumea ce pierea in pacate, ne-ai descoperit marea taina a Dumnezeiestii si intreitei aratari si precum la inceputul fiintarii lumii Duhul lui Dumnezeu, ca un datator de viata se purta deasupra apelor, asa si la botezul Tau, Doamne, cand in raul Iordanului ai vrut sa innoiesti si sa luminezi neamul omenesc si toata faptura ce suspina impreuna cu noi, Acelasi Duh Sfant, iarasi s-a pogorat din ceruri in chip de porumbel si a stat deasupra Ta, ca peste un nou Adam, ca sa petreaca de acum in oamenii innoiti in baia de apa si cu putere de sus fiind imbracati, intru innoirea duhului, sa mearga si sa cante lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 7

Faptura noua ai aratat, Stapane al fapturii, la Botezul Tau, primit de la Ioan, caci precum in timpul lui Noe ai inecat pacatele celei dintai lumi, asa si in apele Iordanului iarasi ai inecat pacatele intregii lumi zidita din nou cu foc si Duh si apa, savarsind o minunata innoire si renastere. Cu Duh ai zidit din nou sufletele, cu apa ai sfintit trupul, povatuind omul si astfel in chip tainic, din apa, zidesti impreuna cu Duhul Biserica cea cu multi fii, ca sa-Ti cantam totdeauna asa:

Slava Tie, Ziditorul fapturii, Cel ce ai plecat cerurile si Te-ai coborat la Iordan;

Slava Tie, Mantuitorul lumii, Cel ce ai deschis cerurile si ne-ai aratat noua Duhul lui Dumnezeu;

Slava Tie, Atotbunule, ca Duhul Tau cel Sfant ne invata dreptatea pe pamant; Slava Tie, Cel ce prin apa si prin Duh ai innoit firea noastra cea invechita prin pacat;

Slava Tie, Cel ce prin focul Dumnezeirii in repejunile Iordanului ne-ai daruit lumina cunostintei;

Slava Tie, Hristoase, ca prin Pogorarea Duhului Tau cel Sfant ne-ai facut partasi la firea cea Dumnezeiasca;

Slava Tie, ca prin Duhul intelepciunii si al intelegerii ai descoperit oamenilor adevarata vedere a lui Dumnezeu;

Slava Tie, ca prin pogorarea Duhului lui Dumnezeu asupra Ta, duhul tariei si al intelepciunii, al vederii si smereniei si duhul temerii de Dumnezeu ai varsat asupra noastra;

Slava Tie, ca in repejunile Iordanului capetele balaurilor le-ai ars;

Slava Tie, ca prin aratarea Duhului lui Dumnezeu in chip de porumbel dupa blandetile acestuia ne-ai chemat pe noi la curatie fecioreasca;

Slava tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si toata lumea ai luminat, slava tie.

Condacul 8

Infricosatoare si minunata este aratarea Sfintei Treimi la Iordan: mai intai Fiul Cel Preaiubit s-a aratat in trup, botezandu-se de catre robul, indata Duhul Sfant s-a pogorat in chip de porumbel, apoi Preadumnezeiescul Parinte a glasuit din ceruri, marturisind: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, intru care am binevoit". O, mare, si preaslavita taina: Din cer a tunat Domnul si Cel de Sus si-a deschis glasul sau, ca sa se implineasca proorocia parintelui David: "Glasul Domnului peste ape, Dumnezeul Slavei a tunat, Domnul pe ape multe. Glasul Domnului intru tarie, glasul Domnului intru stralucire". Pentru aceasta si noi iti cantam cu nevrednice buze, din adancul sufletului: Aliluia.

Icosul 8


Cu totul esti intru cele inalte, Iisuse, totdeauna sezand in ceruri cu Tatal, dar nici de cele de jos nu te despartesti, nascut fiind cu trupul, in Betleem, din Curata Fecioara, acum la Iordan Te arati intregii lumi, ca pe cei ce sedeau intru intuneric si in umbra mortii sa-i luminezi cu lumina Aratarii Tale Dumnezeiesti. Pentru aceasta luminati fiind cu lumina aratarii Treimice sa-Ti cantam Tie, Dumnezeului Celui ce Te-ai aratat si pe pamant ai fost vazut si lumea ai luminat:

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce esti inchinat intru cei de sus impreuna cu Tatal si cu Duhul;

Slava Tie, Fiul Tatalui, Cel Ce esti cantat de Inaintemergatorul intru cei de jos;

Slava Tie, Cel ce sezi de-a dreapta Tatalui si esti propovaduit de glasul din ceruri;

Slava Tie, Cel ce Te-ai intrupat pentru noi si de toata lumea esti numit Preaiubitul Fiu al lui Dumnezeu;

Slava Tie, ca aratandu-Te in apele Iordanului, Lumina cea neapusa a Treimii in Botezul Tau ne-ai descoperit;

Slava Tie, Cel ce ai fost botezat de mana robului, si pe noi, robii Tai fiind, prin aceasta baie, din nou ne-ai facut fiii lui Dumnezeu;

Slava Tie, Izvorul vietii si al nemuririi, care iarasi ne-ai adus pe noi, cei nascuti din apa si din Duh, la starea fericita a raiului;

Slava Tie, Facatorul cerului si al pamantului, care prin botezul Tau de foc vii sa faci un cer nou si un pamant al dreptatii;

Slava Tie, Rasaritul rasariturilor, Cel ce prin Botezul Tau ai luminat pe cei ce dormeau in intunericul si in umbra mortii;

Slava Tie, Lumina din Lumina, ca Lumina cea nevazuta a Duhului Tau a stralucit in sufletele noastre; Slava Tie, Imparate fara de inceput, ca prin apele curate ale Botezului Tau ai spalat pacatul stramosesc;

Slava Tie, Stapanul fapturii, ca pe oamenii cei insetati i-ai adapat din destul; Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si toata lumea ai luminat, slava Tie.

Condacul 9

Toata firea ingerilor s-a mirat de marea taina a Dumnezeiestii Tale aratari: ca pe Adam, cel stricat prin pacat, l-ai innoit in repejunile Iordanului, si capetele nevazutilor balauri, ce se incuibasera acolo, le-ai zdrobit cu Botezul Tau si astfel adancul beznei diavolului l-ai deschis ca, de acolo, sa ne scoti pe noi si sa incepi a zidi Imparatia Ta, care nu este din lumea aceasta si despre care a proorocit David zicand: "Imparatia Ta este imparatie a tuturor veacurilor si Stapanirea Ta in fiecare neam si neam", pe care si noi proslavind-o iti cantam: Aliluia.

Icosul 9


Graitorul de Dumnezeu si ingerul Dumnezeiesc, Marele Inaintemergator, prezis a fost de Maleahi proorocul, ca numai el, unul, dintre oameni s-a invrednicit, Doamne, ca la botezul Tau sa vada venirea Duhului si sa auda glasul Parintelui, marturisind din ceruri ca Tu esti Fiul lui Dumnezeu, ca sa fie primit propovaduitor al Aratarii Dumnezeiestii Treimi. Acela a marturisit oamenilor intr-o zi de dimineata, zicand: "Am vazut Duhul pogorandu-se din Cer ca un porumbel si a sezut deasupra Lui. Si eu am vazut si am marturisit ca Acesta este Fiul lui Dumnezeu". Iar noi pricepand aceasta marturie, proslavim: Dumnezeiasca Ta Aratare, Hristoase, cantand:

Slava Tie, Dumnezeul Preavesnic, ca esti marturisit de glasul Inaintemergatorului;

Slava Tie, Miel Nevinovat, ca prin aratarea Duhului Sfant esti marturisit din ceruri;

Slava Tie, Putere Preainalta, ca prin deschiderea portilor ceresti deasupra Iordanului ne-ai deschis portile inchise ale raiului;

Slava Tie, vesnica Milostivire, ca prin Botezul Tau ai aratat oamenilor o noua lume;

Slava Tie, Imparatul lumii, care ai vestit pe pamant pace si mantuire;

Slava Tie, Soarele Dreptatii, ca ai stralucit in inimile noastre lumina dreptatii Tale;

Slava Tie, ca prin aratarea Sfantului Duh la botezul Tau, ne-ai invrednicit sa intram cu sufletul curat in cereasca Ta camara;

Slava Tie, ca pe Tatal ceresc la Botezul Tau ni l-ai aratat, ca toti cei ce credem in Tine cu dreptate sa fim fiii Lui;

Slava Tie, ca prin Duh si prin foc ai luminat firea noastra cea innegrita prin pacat;

Slava Tie, ca prin apa si prin Duh ai curatit  prealuminat trupul nostru neputincios si stricat de patimi;

Slava Tie, Dumnezeule, ca aratandu-Te in trup, toata lumea ai innoit in repejunile Iordanului;

Slava Tie, ca luand asupra Ta pacatele lumii, pacatul stramosesc l-ai inecat in apele Botezului;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie.

Condacul 10

Vrand sa mantuiesti firea noastra cea cazuta si saracita, Hristoase Mantuitorule, ai venit la raul Iordan, la pacatosi si la vamesi si ai primit Botezul de la Ioan, ca sa iei asupra-Ti, acolo, in ape, greutatea pacatelor oamenilor si ca un miel al lui Dumnezeu sa fii gata sa mergi de buna voie la jertfa si sa rascumperi pacatele lumii cu scump sangele Tau. Pentru aceasta Te-ai si afundat in apele Iordanului ca, ingropandu-Te acolo, sa Te gatesti pentru botezul mortii, despre care, mergand spre patima, ai zis: "Cu botez ma voi boteza si cat ma chinuiesc pana se vor implini acestea". Pentru care si noi cu multumire iti cantam: Aliluia.

Icosul 10

Imparate Preavesnic, Iisuse Hristoase Tu ai venit la Iordan pentru a Te arata la toata lumea, ca sa dezlegi, ca un Judecator Atotmilostiv, osanda lui Adam cel intai zidit, singur ispitind inimile tuturor sa dai viata noua, oamenilor. Pentru aceasta cu mana luand lopata cea curatitoare, aria intregii lumi cu intelepciune ai curatit-o, despartind, precum pastorul, oile de capre. invredniceste-ne si pe noi, cei botezati in numele Preasfintei Treimi, sa fim mantuiti si asezati de-a dreapta Ta, si bineplacuta sa-ti fie aceasta cantare:

Slava Tie, Arhiereule, ca trecand cerurile prin Botezul Tau pamantul l-ai luminat; Slava Tie, Pastorul cel Mare al oilor/ca la turma Ta ai venit la Iordan;

Slava Tie, ca intemeind pamantul pe ape, l-ai innoit la apele Iordanului cu harul Duhuiui;

Slava Tie, ca intarind cerul a doua oara deasupra apelor, ai zidit un cer nou, Biserica Ta, in apele Botezului Tau;

Slava Tie, Izvorul vietii noastre, ca la izvoarele mantuirii ai chemat pe oamenii Tai insetati;

Slava Tie, Propovaduitorule al vesnicului adevar, ca setea noastra cea duhovniceasca ai potolit-o fara pret si fara argint;

Slava Tie, ca bogat fiind in milostivire, pentru prea multa dragoste Te-ai jertfit pentru noi;

Slava Tie, ca pe noi cei morti in pacate, vii ne-ai facut in apele botezului;

Slava Tie, ca Te-ai ingropat in apele Iordanului, ca si noi sa ne ingropam prin botez intru moartea si invierea Ta;

Slava Tie, caci cu apele Iordanului Te-ai imbracat ca si cu o haina, ca si noi sa ne imbracam cu Tine in hainele luminoase ale dreptatii si curatiei;

Slava Tie, ca peretele, cel din mijloc al vrajbei cu Trupul Tau l-ai daramat, ca si pe noi, cei ce suntem pe mare, departe, sa ne apropii de Tine;

Slava Tie, ca pe toti oamenii i-ai impacat in unul Trupul Tau, ca si pe noi cei straini si pribegi sa ne zidesti in Una si Dumnezeiasca Biserica;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, care in Iordan Te-ai botezat si lumea ai luminat, slava Tie.

Condacul 11

Cantare noua sa-Ti cante Tie, Hristoase, toata faptura, ca din Fecioara Te-ai nascut si in Iordan Te-ai botezat. Oamenii duhovniceste sa se veseleasca, proslavind sarbatoarea stralucitei noastre luminari si, impreuna cu Dumnezeiescul Grigore, sa cantam zicand: "Este timpul innoirii, - sa ne innoim de sus, ziua rezidirii - sa ne imbracam in Noul Adam, ziua luminarii - sa ne luminam Dumnezeieste", ca intru innoirea duhului sa incepem a umbla si cu intotdeauna sa cantam cantarea cereasca: Aliluia.

Icosul 11

Luminoasa si Stralucitoare Lumina esti Hristoase, Lumina Vesnica a unuia Nascut din Tatal! Preacinstitul Tau Trup s-a aprins in mijlocul Iordanului ca un luminator, Tu ai stralucit precum Soarele si ai daruit lumii prin Botezul Tau lumina cea mare si nevazuta a harului si adevarului, luminand pe tot omul ce vine in lume, ca oamenii ce sedeau in intuneric si in umbra mortii sa vada lumina mare si sa mearga dupa ea. Lumineaza-ne, asadar, si pe noi cei ce ratacim in intunericul pacatului, ca, innoindu-ne si urcandu-ne la inaltime cereasca, sa-Ti cantam asa:

Slava Tie, Luminatorul lumii, ca ai venit sa ne botezi cu Duhul Sfant si cu foc; Slava Tie, Mantuitorul celor pacatosi, ca ai binevoit sa ne scoti din adancul pacatului;

Slava Tie, Lumina Cea fara de inceput si Pururea Fiitoare, ca ai curatit intinaciunea sufletelor noastre in apele Botezului;

Slava Tie, Lumina care intrece orice stralucire, ca in stralucirile sfintilor Tai ii luminezi pe cei credinciosi;

Slava Tie, Stralucirea Slavei Tatalui, ca prin aratarea Ta ai izgonit intunericul nevederii;

Slava Tie, Cel ce locuieste intru Lumina cea nepatrunsa, ca prin Botezul Tau a stralucit Lumina vederii de Dumnezeu;

Slava Tie, Lumina din Lumina, ca ai stralucit intru intuneric, ca sa ne curatesti de intunericul pacatelor;

Slava Tie, Soarele Dreptatii Cel ce ne-ai vestit noua dimineata mantuirii, intru lumina faptelor bune invata-ne pe noi;

Slava Tie, Lumina Cea Neinserata, care a stralucit la Iordan, intru lumina Ta straluceste-ne Lumina cea neapusa a Sfintei Treimi;

Slava Tie, Chipul Cel Prealuminos al Tatalui, da-ne viata cea minunata si neimbatranitoare in baia nasterii din nou;

Slava Tie, Biruitorul mortii, din vsnica moarte izbaveste-ne pe noi;

Slava Tie, incepatorul vietii, indrepteaza-ne pe noi la viata vesnica;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie.

Condacul 12


Harul Dumnezeiesc si mantuitor s-a aratat astazi tuturor oamenilor in Botezul Tau, Hristoase, Mantuitorule; caci ai venit la Iordan, Unule, sa curatesti pacatele oamenilor si sa zdrobesti capetele balaurilor ce se incuibasera acolo, daruind harul botezului care dezleaga sufletele si trupurile noastre. Ca noi cu smerenie si sarguinta sa alergam ia preacuratul izvor si sa scoatem apa vietii, ca harul Duhului si darurile tainice si Duhul cunoasterii se dau in chip nevazut tuturor celor ce o scot cu credinta, Mantuitorule, ca toti sa-Ti cante cu multumire: Aliluia.

Icosul 12

Cantand, Hristoase, Aratarea Ta Mantuitoare, proslavim toti Botezul Tau de la Ioan, in apele Iordanului, ne inchinam negraitei Tale ingaduinte fata de omul cazut si credem cu Inaintemergatorul, ca Tu cu adevarat esti Mielul lui Dumnezeu, care ai luat asupra Ta in apele Iordanului, pacatele a toata lumea, ca sa le speli si sa le rascumperi cu Preacurat Sangele Tau. Pentru aceasta ne rugam Tie: poarta si nenumaratele noastre pacate si nu ne lipsi pe noi in aceasta mare si luminata zi sa-Ti cantam cu multumire si inima curata unele ca acestea:

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, ca ne-ai stralucit in apele Iordanului lumina spre luminarea intregii lumi;

Slava Tie, Preavesnic Dumnezeu, ca ne-ai aratat in Botezul Tau mare har si iubire pentru toti oamenii;

Slava Tie, Mantuitorul celor rataciti, ca ai venit sa cauti in repejunile Iordanului pe cei pierduti pe cale;

Slava Tie, Biruitorul mortii, ca ai binevoit sa daruiesti viata noua si curata nu dupa trup, ci intru innoirea duhului;

Slava Tie, Stapanul vietii si al mortii, ca ai tocit boldul mortii si prin Aratarea Ta ne-ai daruit viata nesfarsita;

Slava Tie, Facatorul cerului si al pamantului, ca prin Botezul Tau cerul si pamantul s-au veselit pe malurile Iordanului;

Slava Tie, Imparatul celor ce imparatesc, ca imparatia lumii acesteia de aici incepe sa odrasleasca in Imparatia Ta;

Slava Tie, Doamne al celor ce stapanesc, ca cerurile astazi se deschid tuturor celor ce vor sa se mantuiasca si toata firea noastra incepe sa se curateasca;

Slava Tie, Mantuitorul nostru, ca ai venit la Iordan sa ne mantuiesti pe noi nu dupa faptele dreptatii, ci dupa mare mila Ta;

Slava Tie, Hristoase Dumnezeule, ca ai sfintit firea apelor; adapa si sufletul cel insetat cu apa cucerniciei, dupa mare mila Ta;

Slava Tie, Fiule, Unule Nascut si Cuvantul lui Dumnezeu, hraneste inima mea cu aratarea cuvintelor Tale;

Slava Tie, Dumnezeule Atotputernic, care singur faci minuni, aprinde sufletul meu cel rece cu intelegerea minunilor Tale;

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie.

Condacul 13


Doamne Isuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai venit la Iordan ca sa ridici pacatele intregii lumi, primeste aceasta neinsemnata rugaciune ce Ti-o aducem din toata inima si ne lumineaza pe noi, cei ce sedem in intunericul pacatelor, cu mantuitorul Tau Botez primit de la Ioan, ca sa ne mantuim prin Tine de bolile sufletesti si trupesti, sa incepem a pasi drept intru innoirea vietii si sa-Ti cantam cu toti sfintii: Aliluia (de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1 :"Veniti in graba astazi...", si Condacul 1: "Pe Tine, Imparatul cerului...".

Rugaciune la Botezul Domnului

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, Unule nascut din Tatal mai inainte de toti vecii, Lumina din Lumina, care luminezi toate, care nestricat Te-ai intrupat din Preasfanta Fecioara Maria si ai venit in lumea aceasta pentru mantuirea noastra. Tu insa nu ai rabdat sa vezi neamul omenesc muncit de diavolul si pentru aceasta in luminata zi a Dumnezeiestii Tale Aratari ai venit la Iordan la pacatosi si la vamesi ca sa Te botezi de la Ioan, fara de pacat fiind, ca sa implinesti toata dreptatea si sa speli in apele Iordanului pacatele intregii lumi si, ca un Miel al lui Dumnezeu, sa le iei asupra Ta si sa ne mantuiesti cu Cinstit Sangele Tau.

Pentru aceasta Te-ai afundat in apele Iordanului, ai deschis cerul cel inchis de Adam si Duhul Sfant a venit peste Tine ca un porumbel. Tu ai luminat si ai indumnezeit firea noastra si Dumnezeiescul Tau Parinte Ti-a vestit bunavoirea Sa, pentru ca ai implinit voia Lui si ca un om ai primit pacatele si spre junghiere Te-ai gatit, dupa cum Tu insuti ai grait: "Pentru aceasta Ma iubeste Tatal, pentru ca Eu imi pun sufletul, ca iarasi sa-L primesc" si, astfel, in aceasta prealuminata zi, Tu, Doamne, ai pus inceputul mantuirii noastre.

Pentru aceasta toate puterile ceresti se bucura si toata faptura se veseleste, asteptand slobozire din stricaciune zicand: "A venit luminarea, s-a aratat harul si izbavirea, lumea se lumineaza si oamenii se umplu de bucurie. Sa se veseleasca acum cerul si pamantul si toata lumea sa se bucure, raurile sa salte, izvoarele, lacurile, adancurile si marile sa dantuiasca, ca prin Dumnezeiescul Botez astazi s-a sfintit firea lor. Sa se bucure astazi si adunarea oamenilor, ca firea lor capata astazi starea cea dintai si toti sa cante cu bucurie: Este timpul Aratarii lui Dumnezeu.

Veniti cu mintea la Iordan sa vedem priveliste mare: Hristos vine spre Botez, Hristos vine la Iordan. Hristos ingroapa in apa pacatele noastre. Hristos merge sa caute oaia cea ratacita si o gaseste si o duce in rai". Aceasta taina Dumnezeiasca pazind, iubitorule de oameni, Doamne, invredniceste-ne pe noi, cei ce insetam dupa glasul Tau, sa venim la Tine, Izvorul cel pururea datator de viata, sa scoatem apa harului Tau si iertarea pacatelor si sa traim in veacul de acum in curatie si feciorie, in dreptate si cucernicie, asteptand nadejdea cea fericita si aratarea slavei Tale, a Marelui Dumnezeu si Mantuitorului nostru, pentru ca nu ne mantuiesti numai dupa faptele noastre, ci cu marea Ta milostivire si cu innoirea Sfantului Tau Duh, in baia nasterii din nou, ca indreptati cu harul Tau sa fim mostenitori ai vietii vesnice in Imparatia Ta, unde ne invredniceste sa slavim, impreuna cu toti sfintii, Preasfantul Tau Nume cu Parintele Tau fara de inceput si cu Preasfantul si Bunul si de Viata Facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Read more

30 Decembrie 2010

Pasaje din Sf. Scriptură citite la sarbatoarea "Botezul Domnului in Iordan"

La slujba aghiasmei celei mari săvârşite pe 6 ianuarie, în ziua Botezului Domnului în Iordan, sunt citite 5 fragmente din Sfânta Scriptură. Trei din Vechiul Testament din cartea proorocului Isaia, si doua din Noul Testament, din "Epistola I catre Corinteni" şi "Evanghelia după Marcu". După cum veţi vedea mai jos aceste pasaje scripturistice arată sensul adânc al îndumnezeirii cosmosului şi a firii umane prin botezul Fiului lui Dumnezeu în Iordan:

Din Proorocia lui Isaia (cap.12, 3-6)

3. Veţi scoate apa cu veselie din izvoarele mântuirii

4. Şi veţi zice în ziua aceea: "Lăudaţi pe Domnul, chemaţi numele Lui, vestiţi printre neamuri lucrările Lui, daţi de ştire că înalt este numele Lui!

5. Cântaţi în strune pe Domnul, căci El a făcut fapte strălucite! Să ştie aceasta tot pământul!

6. Săltaţi şi vă veseliţi locuitori ai Sionului, căci mare este în mijlocul vostru Sfântul lui Israel!"


Din Proorocia lui Isaia (cap.35, 1-10)

1. Veseleşte-te pustiu însetat, să se bucure pustiul; ca şi crinul să înflorească.

2. Şi va înflori şi se va bucura pustiul Iordanului şi mărirea Libanului se va da lui şi cinstea Carmelului; şi poporul meu va vedea slava Domnului, strălucirea Dumnezeului nostru.

3. Întăriţi-vă voi, mâini slabe şi prindeţi putere genunchi slăbănogi.

4. Ziceţi celor slabi la inimă şi la cuget: "Întăriţi-vă şi nu vă temeţi. Iată Dumnezeul nostru! Cu judecată răsplăteşte şi va răsplăti; El va veni şi ne va mântui". 5. Atunci se vor deschide ochii celor orbi şi urechile celor surzi vor auzi.

6. Atunci va sări şchiopul ca cerbul şi limpede va fi limba gângavilor; că izvoare de apă vor curge în pustiu şi pâraie în pământ însetat.

7. Pământul cel fără de apă se va preface în bălţi şi ţinutul cel însetat va fi izvor de apă. Acolo va fi veselia păsărilor, iarbă, trestie şi bălţi.

8. Acolo va fi cale curată şi cale sfântă se va chema şi nu va trece pe acolo nimeni necurat şi nici nu va fi acolo cale întinată. Chiar şi cei fără de minte vor merge pe dânsa şi nu se vor rătăci.

9. Şi nu va fi acolo leu, nici fiare cumplite nu se vor sui pe ea şi nici nu se vor afla acolo; ci vor merge pe dânsa cei mântuiţi şi cei răscumpăraţi de Domnul se vor întoarce.

10. Şi vor veni în Sion în chiote de bucurie şi veselia cea veşnică va încununa capul lor. Lauda şi bucuria şi veselia îi vor ajunge pe aceştia şi vor fugi durerea, întristarea şi suspinarea.

 

Din Proorocia lui Isaia (cap.55, 1-13)

1. Cei ce sunteţi însetaţi, mergeţi la apă, şi cei care nu aveţi argint, mergeţi de cumpăraţi şi mâncaţi, mergeţi şi cumpăraţi fără de argint şi fără preţ vin şi grăsime.

2. Pentru ce cheltuiţi argintul vostru pentru un lucru care nu hrăneşte şi câştigul muncii voastre pentru ceva care nu vă satură? Ascultaţi-Mă pe Mine şi veţi mânca cele bune şi întru bunătăţi se va desfăta sufletul vostru.

3. Luaţi aminte cu urechile voastre şi mergeţi pe căile Mele. Ascultaţi-Mă pe Mine şi viu va fi sufletul vostru. Voi face cu voi legământ veşnic, dându-vă îndurările Mele cele făgăduite lui David.

4. Iată l-am făcut mărturie popoarelor, căpetenie şi stăpânitor peste neamuri.

5. Iată, tu vei chema popoare pe care nu le ştii şi popoare care pe tine nu te-au cunoscut vor alerga la tine, pentru Domnul Dumnezeul tău şi pentru Sfântul lui Israel, căci El te preamăreşte.

6. Căutaţi pe Domnul cât Îl puteţi găsi, strigaţi către Dânsul cât El este aproape de voi.

7. Cel rău să lase calea lui şi omul cel nelegiuit vicleniile lui şi să se întoarcă spre Domnul, căci El Se va milostivi de dânsul, şi către Dumnezeul nostru cel mult iertător.

8. Căci gândurile Mele nu sunt ca gândurile voastre şi căile Mele ca ale voastre, zice Domnul.

9. Şi cât de departe sunt cerurile de la pământ, aşa de departe sunt căile Mele de căile voastre şi cugetele Mele de cugetele voastre.

10. Precum se coboară ploaia şi zăpada din cer şi nu se mai întoarce până nu adapă pământul şi-l face de răsare şi rodeşte şi dă sămânţă semănătorului şi pâine spre mâncare,

11. Asa va fi cuvântul Meu care iese din gura Mea; el nu se întoarce către Mine fără să dea rod, ci el face voia Mea şi îşi îndeplineşte rostul lui.

12. Şi voi cu veselie veţi ieşi şi în pace veţi fi călăuziţi; munţii şi colinele vor izbucni în strigăte de veselie înaintea voastră şi toţi copacii câmpului vor bate din palme!

13. În locul spinilor va creşte Chiparosul şi în locul urzicii va creşte mirtul. A Domnului fi-va slava, spre veşnică şi nepieritoare pomenire.

 

Din Epistola întâi către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel citire (cap.10, 1-4):

1. Căci nu voiesc, fraţilor, ca voi să nu ştiţi că părinţii noştri au fost toţi sub nor şi că toţi au trecut prin mare.

2. Şi toţi, întru Moise, au fost botezaţi în nor şi în mare.

3. Şi toţi au mâncat aceeaşi mâncare duhovnicească;

4. Şi toţi, aceeaşi băutură duhovnicească au băut, pentru că beau din piatra duhovnicească ce îi urma. Iar piatra era Hristos.

 

Din Sfânta Evanghelie de la Marcu citire (cap.1, 9-11):

9.Şi în zilele acelea, Iisus a venit din Nazaretul Galileii şi s-a botezat în Iordan, de către Ioan.

10. Şi îndată, ieşind din apă, a văzut cerurile deschise şi Duhul ca un porumbel coborându-Se peste El.

11. Şi glas s-a făcut din ceruri: Tu eşti Fiul Meu cel iubit, întru Tine am binevoit.

Read more

30 Decembrie 2010

Predică la Botezul Domnului - Pr. Cleopa

Iubiţi credincioşi, cu mila şi cu îndurarea lui Dumnezeu, iată am ajuns şi în anul acesta la prealuminatul praznic al Botezului Domnului. Acest sfînt şi mare praznic împărătesc se mai numeşte şi "Arătarea Domnului" sau "Epifania".

Dar pentru care pricină nu se zice Naşterii Domnului, Arătarea Lui, ci Botezului Domnului?

Acest lucru îl arată, desluşit şi luminat, dumnezeiescul părinte Ioan Gură de Aur, zicînd că Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor cînd S-a născut, ci cînd S-a botezat. Iar cum că mulţi nu-L cunoşteau şi nu ştiau cine era, să ascultăm pe Botezătorul Ioan care spune: Se află în mijlocul vostru Acela pe Care nu-L ştiţi (Ioan 1, 26). Dar pentru ce să ne mirăm că ceilalţi nu-L cunoşteau, cînd însuşi Botezătorul nu-L cunoştea pînă în ziua aceea? Căci zice: Şi eu nu-L ştiam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborîndu-Se şi rămînînd peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfînt (Ioan 1, 33).

Pentru că am arătat că Botezul Domnului se mai numeşte şi Arătarea Domnului, este bine să ştim că două sînt arătările Domnului. Iată ce spune Sfîntul Ioan Gură de Aur în această privinţă: "Este necesar să arătăm dragostei voastre că nu este o singură Arătare a Domnului, ci sînt două arătări. Una este aceasta de acum care s-a împlinit la Botez, iar a doua este aceea care va să vină şi care se va face cu slavă mare la sfîrşitul lumii". Astăzi am auzit pe marele Apostol Pavel vorbind despre amîndouă arătările Domnului, în Epistola către Tit.

Despre arătarea cea de acum, spune: Harul cel mîntuitor al lui Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor, învăţîndu-ne pe noi să lepădăm fărădelegea şi poftele lumeşti şi, în veacul de acum, să trăim cu înţelepciune, cu dreptate şi cu cucernicie (Tit 2, 11-12). Iar despre cea viitoare, spune: Aşteptînd fericita nădejde şi arătarea slavei marelui Dumnezeu şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos (Tit 2, 13). Despre aceasta şi proorocul Ioil spune că soarele se va preface în întuneric şi luna în sînge, mai înainte de a veni ziua Domnului cea mare şi înfricoşată (Ioil 3, 4).

Astăzi, cînd prăznuim Botezul Domnului, se cuvine să arătăm cîte sînt botezurile care au închipuit Botezul creştin de la începutul lumii şi care vor mai fi. După mărturia Sfîntului Ioan Damaschin, opt sînt botezurile. Primul botez a fost potopul, pentru curmarea păcatului (Facere 7, 17-24). Al doilea botez a fost trecerea evreilor prin mare şi prin nor, căci norul este simbolul duhului, iar marea al apei (Ieşire 13, 22; I Corinteni 10, 2). Al treilea botez a fost botezul Legii Vechi, numit "tăierea împrejur". (Facere 17, 10-14).

Al patrulea este botezul lui Ioan, numit botezul pocăinţei (Matei 3, 1-11). Acest botez a fost introductiv şi conducea pe cei botezaţi la pocăinţă şi la credinţă în Hristos. Iată ce spune Sfîntul Ioan Botezătorul: Eu vă botez pe voi cu apă, dar Cel ce vine după mine vă va boteza cu Duh Sfînt şi cu foc (Matei 3, 11; Luca 3, 16). Aşadar, Ioan pregătea şi curăţa mai dinainte cu apă, în vederea venirii Duhului Sfînt. Cu acest botez Însuşi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos S-a botezat de către Ioan (Matei 3, 13-17; Marcu 1, 9-11). Hristos S-a botezat în Iordan nu că avea nevoie de curăţire, ci pentru că Şi-a luat asupra Sa curăţirea mea şi ca să zdrobească capetele balaurilor din apă, cum spune psalmistul (Psalm 73, 14). Apoi, ca să se înece păcatul, ca să înmormînteze pe Adam cel vechi în apă şi să-l sfinţească pe botezător. Ca să împlinească Legea, ca să descopere taina Treimii şi ca să ne dea nouă pildă şi exemplu cum să ne botezăm.

Al cincilea botez este botezul creştin prin apă şi prin Duhul Sfînt, instituit de Domnul nostru Iisus Hristos, prin cuvintele adresate ucenicilor Săi: Mergînd, învăţaţi toate neamurile, botezîndu-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh (Matei 28, 19). Acesta este cel mai mare botez din cele amintite pînă acum. El se face prin afundare în apă în numele Preasfintei Treimi şi este mîntuitor pentru că iartă toate păcatele şi aduce în inimile noastre harul Sfîntului Duh. Noi toţi ne botezăm cu acest botez desăvîrşit prin apă şi prin Duh, fără de care nimeni nu se poate mîntui. Se zice că Hristos botează "cu foc", pentru că a revărsat Duhul Sfînt peste Apostoli, în chipul limbilor de foc (Fapte 2, 1-4), după cum spune Însuşi Domnul: Ioan a botezat cu apă, dar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfînt, nu mult după aceste zile (Fapte 1, 5).

Al şaselea botez, care este de o măsură cu Botezul creştin, prin apă şi prin Duh, este botezul prin pocăinţă şi prin lacrimi, adică Sfînta Spovedanie, prin care ni se dezleagă toate păcatele. Al şaptelea şi cel mai desăvîrşit este botezul prin sînge şi mucenicie pentru dreapta credinţă, cu care Însuşi Hristos S-a botezat pe Cruce în locul nostru. El este foarte cinstit şi fericit, pentru că nu se mai pîngăreşte a doua oară cu întinăciunea păcatului şi singur le poate înlocui pe toate celelalte.

Al optulea şi ultimul botez este focul cel veşnic de după judecata obştească. Acest botez nu este mîntuitor, ci pe de o parte distruge răutatea şi păcatul, iar pe de altă parte pedepseşte necontenit (Dogmatica, cap.IV, p.247-252).

Iubiţi credincioşi,

După ce am arătat cele opt feluri de botezuri, este bine să vorbim mai pe larg despre importanţa botezului creştin ortodox.

Cel mai desăvîrşit botez care curăţă păcatele noastre, este Botezul creştin, adică botezul prin apă şi Duh, pe care îl primim îndată după naştere. După învăţătura Domnului nostru Iisus Hristos, cine nu are acest botez nu poate să intre în Împărăţia cerurilor (Ioan 3, 5). Să dăm cîteva explicaţii despre Taina Sfîntului Botez pe înţelesul tuturor.

Cine poate boteza? Dreptul de a boteza îl au numai episcopii şi preoţii (Canonul 46-50 Apostolic). La mare nevoie, ca pruncul să nu moară nebotezat, poate boteza şi un diacon, un călugăr simplu, un mirean - bărbat sau femeie - şi chiar părinţii copilului. Cum se săvîrşeşte botezul de către mireni cînd copilul este în primejdie de moarte? Afundînd pruncul de trei ori în apă curată şi rostind formula sfîntă a Botezului: "Se botează robul (roaba) lui Dumnezeu (numele), în numele Tatălui, Amin; şi al Fiului, Amin; şi al Sfîntului Duh, Amin. (Canonul 44-45 al Sfîntului Nichifor). Dacă cel botezat rămîne în viaţă, preotul va completa slujba Botezului după rînduiala obişnuită, dar numai de la cufundare înainte; adică îl unge cu Sfîntul Mir, citind rînduiala pînă la capăt (Liturgica, Bucureşti, 1877, p.183).

Botezul se săvîrşeşte în pridvorul sau în pronaosul bisericii. Canoanele opresc săvîrşirea Botezului atît în case, cît şi în paraclisele din casele particulare (Can. 31 şi 59 Sinod.VI ec.). Numai în cazuri foarte rare şi de mare nevoie, cum ar fi frig puternic, boală, pericol de moarte pentru prunc etc. se îngăduie săvîrşirea Botezului în case. Cît despre timpul cînd se săvîrşeşte Botezul, pentru prunci nu există zile sau ceasuri hotărîte ca nu cumva să moară nebotezaţi. Dacă pruncul moare nebotezat, părinţii lui sau preotul, din cauza căruia a murit neunit cu Hristos, săvîrşeşte un păcat de moarte. Pentru cei morţi nebotezaţi, Biserica nu mai poate face nimic, rămînînd toate la mila lui Dumnezeu. Dacă pruncul este firav şi există temerea că nu va trăi, el poate fi botezat îndată după naştere. Dacă pruncul este sănătos, Botezul se face de obicei la opt zile de la naştere, în orice zi de sărbătoare, după săvîrşirea Sfintei Liturghii.

Cei ce vin sau sînt aduşi la botez trebuie să aibă naşi. Nimeni nu poate fi botezat cu sila, dacă este matur, şi este dator să aibă naşi ortodocşi. Naşii sînt persoanele în vîrstă care însoţesc pe prunc la botez, răspunzînd şi făcînd cuvenita mărturisire de credinţă în locul şi în numele pruncului ce se botează. Ei sînt părinţii sufleteşti ai pruncului, care îl nasc duhovniceşte pentru o viaţă nouă în Duhul Sfînt, aşa cum părinţii l-au născut pentru o viaţă trupească. Naşii sînt totodată garanţi în faţa lui Dumnezeu şi a Bisericii pentru finul ce se botează, că va fi crescut în credinţa creştină şi va fi un bun credincios. Naşul trebuie să fie creştin ortodox, să fie evlavios, iubitor de biserică, bun cunoscător al credinţei, în vîrstă şi de acelaşi sex cu pruncul ce se botează. Nu pot fi naşi părinţii copilului. Este bine ca pentru fiecare nou botezat să fie numai un naş. Naşul este dator să se îngrijească de viaţa religioasă şi morală a finului şi la vremea cuvenită să-l înveţe rugăciuni, Crezul şi principalele învăţături de credinţă creştină ortodoxă. Să fie îndrumător în cele sufleteşti şi un exemplu viu, sîrguindu-se să facă din el un vrednic mădular al Bisericii în care a intrat prin Botez. La rîndul său, finul este dator să asculte pe naş şi să-l respecte la fel ca pe părinţii săi după trup.

Cei care iau parte cu atenţie la săvîrşirea Botezului, trebuie să ştie că înainte de Botez se împlineşte rînduiala facerii catehumenului, adică se face pregătirea celui ce are să fie botezat. Această rînduială se face în pridvor, în faţa uşilor bisericii, deoarece cel nebotezat, nefiind încă spălat de păcatul strămoşesc, nu este mădular al Bisericii şi nici cetăţean al cerului, ale cărui uşi ni le deschide numai Taina Botezului. De aceea Botezul se numeşte uşa Tainelor. Slujba catehumenului are trei părţi: exorcismele, lepădările şi unirea cu Hristos.

Exorcismele sînt trei rugăciuni prin care preotul roagă pe Dumnezeu să izgonească de la catehumen toată puterea cea rea a diavolului. Lepădările şi unirea cu Hristos sînt formate din întreita lepădare a catehumenului sau a naşului - în numele catehumenului - "de satana şi de toate lucrurile lui", urmată de întreita lui asigurare că s-a unit cu Hristos. În timpul lepădărilor, catehumenul stă întors cu faţa spre apus, suflînd şi scuipînd într-acolo de trei ori, deoarece apusul închipuieşte locul de unde vine întunericul şi locul celui rău, a Satanei, care este numit şi "stăpînitorul întunericului" (Efeseni 6, 12), urmînd astfel cuvintele Sfîntului Apostol Pavel, care ne îndeamnă să lepădăm lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm în armele luminii (Romani 13, 12). Catehumenul scuipă pe diavolul în semn că s-a lepădat cu totul de el şi de toate lucrurile lui, adică de păcat. Iar cînd catehumenul împreună cu naşul mărturiseşte unirea sa cu Hristos, o face cu faţa spre răsărit, căci într-acolo era sădit raiul (Facere 2, 8), din care au fost izgoniţi primii oameni în urma păcatului. Unirea cu Hristos se face prin credinţă. Iar dovada este mărturisirea credinţei creştine prin rostirea de trei ori a Crezului de către catehumen, dacă este mare, sau de naş, în numele pruncului, şi nu de altcineva.

Prin exorcismele şi lepădările ce se fac la Botez, nu înseamnă că Biserica socoteşte pe cel venit să se boteze ca stăpînit cu adevărat de diavol, cum sînt cei îndrăciţi sau cei munciţi de duhuri rele. Ele vor să spună numai că cel ce nu are încă pe Hristos, se află în robia păcatului şi deci în puterea diavolului care stăpîneşte pe cei robiţi de păcat sau pe cei din afara harului (Efeseni 2, 1-3). Din această robie îl eliberează Biserica pe catehumen prin exorcisme şi lepădări, trecîndu-l sub puterea lui Hristos, Stăpînul nostru cel adevărat şi bun.

Iată şi părţile cele mai de seamă ale Botezului. Prima parte este sfinţirea apei pentru botez. A doua parte este ungerea cu untdelemnul bucuriei (Psalm 44, 9), pe frunte, pe piept, pe spate, la urechi, la mîini şi la picioare. Acest untdelemn este binecuvîntat înainte de preot prin rugăciuni deosebite şi din el se pune şi în cristelniţă, de trei ori, cruciş. Ungerea aceasta însemnează mai multe lucruri în sens duhovnicesc. Astfel, untdelemnul fiind rodul măslinului, ungerea cu el este semn al milei şi al bunătăţilor dumnezeieşti, prin care catehumenul a fost izbăvit de noianul păcatelor. Acest untdelemn sfinţit ne aduce aminte de ungerea cu care erau unşi în Legea Veche arhiereii, împăraţii şi proorocii şi cu care a fost uns Însuşi Mîntuitorul numit "Unsul Domnului" (I Regi 10, 1-6); Isaia 61, 1; Luca 4, 18). La această ungere ne-a făcut şi pe noi părtaşi, căci însuşi numele de creştin vine de la cuvîntul grecesc "Hristos", care înseamnă "Uns". Ungerea de la Botez mai închipuieşte şi aromatele cu care a fost uns trupul Domnului înainte de îngropare, deoarece catehumenul va închipui, prin afundarea în apă, îngroparea împreună cu Hristos şi învierea împreună cu El.

A treia parte a Botezului este însăşi săvîrşirea Tainei, adică întreita afundare a pruncului în apă sfinţită, în numele Preasfintei Treimi. Acum preotul ia pruncul în mîini şi, ţinîndu-l drept, caută spre răsărit şi îl afundă de trei ori, zicînd la prima afundare: "Botează-se robul lui Dumnezeu (numele), în numele Tatălui, Amin"; la a doua afundare: "şi al Fiului, Amin", iar la a treia afundare: "şi al Sfîntului Duh, Amin".

Această întreită afundare arată, pe de o parte, că temeiul credinţei noastre este Sfînta Treime, iar pe de altă parte, închipuieşte cele trei zile petrecute de Domnul în mormînt (Matei 12, 40). Prin afundarea în apă se închipuieşte totodată moartea noastră pentru viaţa în păcate de pînă aici şi îngroparea noastră cu Hristos. Iar ieşirea din apă închipuieşte învierea noastră împreună cu Hristos, pentru viaţa cea nouă întru El.

Prin Botez, spălîndu-ne păcatele, ne facem astfel părtaşi morţii şi învierii lui Hristos, devenim membrii ai Bisericii şi intrăm într-o viaţă nouă. Îndată după Botez cel botezat mai primeşte încă două Sfinte Taine. Adică ungerea cu Sfîntul Mir, prin care pruncul se miruieşte pe toate părţile trupului, cînd preotul rosteşte cuvintele: "Pecetea harului Duhului Sfînt", şi apoi Sfînta Împărtăşanie. Prin ungere noul botezat primeşte pecetea şi darul Duhului Sfînt, devenind membru al Bisericii, iar prin Sfînta Împărtăşanie se uneşte cu Trupul şi Sîngele lui Hristos.

Astfel, sîntem morţi pentru păcat şi viem pentru Dumnezeu (Romani 6, 3-11). Cristelniţa şi apa botezului sînt pentru noi mormînt şi maică duhovnicească, născîndu-ne pentru Hristos şi ţinînd astfel locul pîntecelui preacurat al Fecioarei, din care S-a născut Domnul (Sf. Simion Tesalonicul, Despre Sfintele Taine, cap. 62,63,64, pp. 77-80; şi Învăţătura de Credinţă Ortodoxă, Bucureşti, 1952, p. 326-331).

Iubiţi credincioşi,

Am vorbit cîteva cuvinte despre Botezul lui Hristos şi despre Taina Sfîntului Botez, prin care devenim fii ai Bisericii şi fii ai lui Dumnezeu după har.

Cu adevărat, mare este sărbătoarea de astăzi. Căci astăzi pentru prima dată ni se arată la Iordan cele trei persoane ale Preasfintei Treimi. Astfel, Fiul, smerindu-se, se botează în Iordan de la Ioan; Tatăl grăieşte din ceruri, zicînd: Acesta este Fiul meu cel iubit întru Care am binevoit, iar Duhul Sfînt se pogoară ca un porumbel peste Iisus Hristos (Matei 3, 16-17). Deci, astăzi ni s-a descoperit mai luminat taina Preasfintei Treimi. Astăzi cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu S-a odihnit la Iordan peste Fiul. Astăzi Stăpînul Se smereşte şi cere să fie botezat de slugă. Astăzi Cel fără de păcat primeşte botezul pocăinţei de la Ioan, ca să ne înveţe pe noi taina pocăinţei, a mărturisirii şi a spălării păcatelor prin căinţă şi lacrimi.

Astăzi se sfinţeşte apa Iordanului şi toate apele şi izvoarele pămîntului. Astăzi se sfinţeşte aghiasma mare prin semnul Crucii şi prin pogorîrea darului Sfîntului Duh. Deci să mulţumim lui Dumnezeu că am ajuns cu bucurie la praznicul acesta mare al Bobotezei şi să ducem cu evlavie sfînta aghiasmă în casele noastre. Prin ea ne sfinţim cu toţii, se sfinţesc casele şi fîntînile noastre şi se izgonesc duhurile rele cu puterea Duhului Sfînt.

Astăzi Hristos, Mîntuitorul nostru iese în public la vîrsta de 30 de ani. Se arată lumii, se pregăteşte să vestească pe pămînt Evanghelia mîntuirii şi vine să caute şi să mîntuiască sufletele noastre. Să coborîm şi noi astăzi la Iordan, adică să venim la biserică. Biserica este casa lui Dumnezeu. Aici este Iordanul şi apa cea vie care spală, adapă, dă viaţă şi înnoieşte lumea. Aici este Tatăl şi Fiul şi Duhul Sfînt împreună cu toţi sfinţii.

Să ieşim întru întîmpinarea lui Hristos. Dar pentru aceasta se cere să ne căim de păcatele făcute, să ne spălăm în apele Iordanului, adică să spălăm păcatele prin spovedanie şi lacrimi de pocăinţă. Apoi să ne împăcăm unii cu alţii, că dragostea acoperă mulţime de păcate. Să ascultăm glasul Tatălui, Care ne grăieşte din cer; să ne înfricoşăm de smerenia Fiului, Care Se botează de către Ioan în Iordan şi să odihnim în inimile şi casele noastre porumbelul Duhului Sfînt.

Deci, închinîndu-ne cu credinţă şi evlavie Preasfintei Treimi, să cîntăm împreună cu Biserica această sfîntă cîntare: În Iordan botezîndu-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii S-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te. Şi Duhul în chip de porumb a adeverit întărirea cuvîntului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule şi lumea ai luminat, mărire Ţie! Amin.

Read more

Baieram de revelion

Acest articol este destinat in special liceenilor şi studenţilor, pentru că doar lor le vibrează inima când aud de un baieram. Eu am trecut de vârsta distracţiilor, dar mi-aduc aminte cum era acum vreo câţiva ani, când eram prin clasa a 11-a sau a 12-a. Dacă auzeai pe cineva că dă baieram era cea mai mare bucurie... iar primele întrebări erau: „Câtă băutură o să fie?”„Câte femei vin?” „Ce muzică bagă?”

De ce merg tinerii la baieramuri astăzi? În mare pentru aceleaşi motive pentru care au mers în toate timpurile: „sex, drugs and alchool” zic americanii. Poate nouă ni se pare cam mult spus, dar cred că această sintagmă se confirmă astăzi adliteram pentru noua generaţie. Când eram eu liceean drogurile erau doar o poveste, astăzi sunt o realitate cruntă, mai ales în Bucureşti, consumul de narcotice fiind impulsionat şi de apariţia magazinelor de vise.

Da, unii tineri merg la baieram să se-mbete, să se distreze, „să se cupleze cu cineva”, să danseze, să fie „liberi” în câteva cuvinte. Am fost la destule baieramuri, mai ales că nu-L cunoşteam pe Dumnezeu la vremea aceea, şi am văzut şi auzit multe lucruri care s-au întâmplat.

De obicei dau baieram cei care sunt singuri acasă, părinţii fiind plecaţi. În majoritatea covârşitoarea a cazurilor cel care găzduia petrecerea era cel mai nefericit, neputând a se distra în voie, stând cu ochii pe toţi să nu păteze, să nu murdărească, să nu strice tot ce e prin casă. După baieram casa arată groaznic, urmele distracţiilor neputând fi ascunse aşa uşor de părinţii. Am fost la petreceri care s-au lăsat cu pereţi pătaţi de vin şi şampanie, cu oglinzi sparte, cu muzica data foarte tare fapt care a atras imediat poliţia, cu vorbe urâte, înjurături, ţipături, despărţiri, plânsete, etc.

Mi-e frică când mă gândesc astăzi că la unele baieramuri vin fete, care după ce se-mbată, sunt batjocorite de băieţi în fel şi chip. Mă înspăimânt că unii vin cu marijuana şi se droghează până cad jos.  La fel ma întristez când văd la revelion tineri în supermarketuri cu căruţul plin de sticle de votcă, baxuri de bere, vin şi whisky, şi doar câteva sticle de suc.

Există şi baieramuri mai liniştite? Foarte rar. Orice petrecere e o ocazie de a face ceva interzis, de a-ţi manifesta chipurile „libertatea” şi tinerii ştiu asta foarte bine. Multe lucruri rele s-au mai întâmplat în urma lor: tineri care s-au apucat de fumat, de băut, fete care au rămas însărcinate, conflicte terminate prin violenţă, certuri, urâciuni de tot felul, adolescenţi duşi în comă alcoolică la spital, etc.

Problema se pun astfel: se cuvine oare, fiind creştin să mergi la o astfel de petrecere? Poate uneori chiar nu poţi refuza, poate e ziua unui prieten, poate e de revelion, poate e un majorat, etc. Bine ştiind că un astfel de baieram e doar o ocazie de a fi ispitit să faci ceva rău... un creştin n-are avea ce căuta acolo. Poate cei prezenţi sunt cumsecade, dar scopul în sine al baieramului este „un pic de destrăbălare”, o ocazie clară de „a sări calul”.

De revelion se organizează multe petreceri şi trebuie doar să te cuplezi cu un grup de prieteni ca să nu rămâi pe dinafara. Se-ntâmplă foarte des ca de revelion tinerii să mearga la baieramuri în casele unora pe care nu-i cunosc deloc şi nu ştiu ce anturaj au, agaţându-se acolo prin cunoştinţe. Din acest motiv poţi fi şocat uneori unde ai putut ajunge, obiceiurile celor de acolo fiindu-ţi total străine. Poţi ajunge la o petrecere de rockeri, sau la una de manelişti, sau la o casă plină de băieţi şi tu să fii singura fată, sau într-un loc unde se bea foarte mult şi nu poţi şti ce comportament pot avea cei care se vor turmenta.

Cam aceleaşi probleme apar şi când faci revelionul în aer liber, în mulţime, la concerte.

Reiau problema: se cuvine oare, fiind creştin să mergi la o astfel de petrecere? Mi-aduc aminte că-n facultate revelionul îl făceam acasă la Bobo, cu prieteni de-ai noştri, şi totul se desfăşura foarte liniştit. Beam o bere, mâncam o fripturică, o prăjitură, ne uitam la televizor, dansam puţin. Totul era în limite normale, dar ne cunoşteam toţi, şi nu de ieri de azi, de ani de zile. Ştiam dinainte cum va ieşi şi nu ne temeam de nimic.

Au fost ani când am plecat de la revelion înainte de miezul nopţii şi m-am dus la biserică, ca să mă prinda anul în casa lui Dumnezeu şi să-i pot spune exact la ora 00:00 cea mai mare dorinţă a mea, chiar dacă atunci nu ştiam prea multe despre El.

Şi pentru că am rămas dator la întrebarea de mai sus, o să aşez mai jos o întâmplare din „Viaţa părintelui Cleopa” ca răspuns:

“...povestea Părintele Cleopa că prin anii 1925-1926, tinerii din sat au hotărât să tocmească doi lăutari si să joace în casa familiei Ilie, cum era obiceiul din bătrâni. Alexandru si Ana, părintii săi, erau bucurosi să-si vadă feciorii jucând, ca să-i laude tot satul.

Într-o seară tinerii s-au adunat si au început să cânte si să joace. În clipa aceea fratele Gheorghe a văzut că icoana Maicii Domnului de pe perete plângea si au înteles că este păcat. Atunci cei trei frati, Vasile, Gheorghe si Constantin, iesind din casă, s-au ascuns. Văzând mama lor că lipsesc, i-a căutat peste tot. Apoi, aflându-i, le-a zis: ''De ce ne faceti de râs în sat? Veniti si voi la joc!'' Dar Gheorghe, ascunzându-se putin, si-a tăiat cu cutitul ghetele din picioare. Apoi a zis mamei sale: ''Cum să vin la joc, mamă, dacă mi s-au stricat ghetele?''

Mie mi-a plăcut foarte mult această întâmplare, şi mi-a explicat multe nedumeriri.

Vine revelionul, fiţi cumpătaţi ! Noi creştinii suntem lumina lumii. Prin viaţa noastră vorbim despre Dumnezeu celor ce nu-L cunosc. Dacă şi noi ne îmbătăm şi ne destrăbălăm atunci zadarnică e credinţa noastră şi plus de asta îi depărtăm şi pe alţii de Dumnezeu.

Vom da seama pentru orice cuvânt şi orice gest pe care-l facem.

Rănile desfrânării se vindecă foarte greu!

Fiţi cu luare aminte!


Read more

29 Decembrie 2010

Mi-as fi dorit sa raman langa Domnul... Chiar mi-as fi dorit..!

Craciunul... perioada cea mai plina de bucurie si caldura din an pentru oameni. Eu fiind "bestie"...n u ma pot bucura. M-am inchis in mine... in adancul sufletului meu. Am incercat sa daruiesc, sa fiu mai buna, sa imi gasesc linistea...sa ii fac loc lui Iisus in mine dar nu am reusit. Am ramas in prapastia pacatelor mele... acolo unde lumina nu poate patrunde... unde caldura lipseste mereu... unde nimeni nu indrazneste sa ajunga... pentru ca nu le pasa,nu vor, nu indraznesc.

Am cautat in miez de noapte, pe strazi pe Dumnezeu...dar nu era acolo.

Nu mi-am infranat poftele, nici simturile, nici gandurile... am ajuns sa vreau sa nu mai exist.. oricum pentru multi nu existam...Am cautat iubirea intre copii lui Dumnezeu... si nimeni nu mi-a daruit-o... doar m-au folosit precum o carpa ce apoi este aruncata sau arsa...

Mi-am dorit multe... si am obtinut putine..

Astazi... am fost la Biserica... in casa Tatalui meu... pe care de mult nu Il vizitasem in rugaciune, de mult nu mai auzise glasul meu,...

Cu lipsa de evlavie, cu haina sufletului patata, si cu fata batjocorita de diavol, am intrat...am spus vreo 2-3 cuvinte in fata icoanelor... si m-am asezat in strana.

Am ingenunchiat si am incercat sa-i cant lui Dumnezeu din inima... dar fara rost... gura mea spurcata este incapabila de a lauda numele Domnului... Slujba se termina... imi iau la revedere de la oamenii la care am ajuns sa tin... astept un cuvant cald din partea lor... nu-l primesc... Cu sufletul intristat.. pornesc spre casa. Imi intorc capul spre icoana Maicii Domnului... o bucata din mine ar fi vrut sa ramana acolo... in genunchi, caci pentru moment si-a gasit alinarea....dar plec mai departe....la lumea desarta...

Mi-as fi dorit sa raman langa Domnul..chiar mi-as fi dorit..!

(Iulia Maria)

Read more

Dependenţa de heroină

Heroinoşii sunt văzuţi cam ca nişte paria. Pentru că heroina, frate, îţi schimbă viaţa, îţi schimbă percepţia asupra vieţii. Au şi Paraziţii o melodie, pe care ne-a pus-o părintele R., chiar dacă Paraziţii, celelalte melodii, sunt numai despre droguri, femei, sex, dar melodia asta este într-adevăr… ca să fii mai aproape de sufletul unui golan, adică unui golan nu poţi să-i pui din prima Psaltire şi nu face aia, nu face aia!, ne-a pus Paraziţii. E clar că drogul îţi schimbă percepţia asupra vieţii. Adică, tu nu mai ai plăcerile pe care le aveai înainte. Nu te mai bucuri de un răsărit de soare, nu te mai bucuri de faptul de a sta cu familia, de a te bucura de zâmbetul copilului tău, plăcerea de a citi o carte – nu le mai ai pe astea! Pe astea le ai la început, până ajungi să fii dependent, să te gândeşti în continuu la heroină. Le ai o perioadă, maxim un an, dar după aia, sincer îţi zic, toţi drogaţii, de cum se scoală până se culcă, se gândesc încontinuu numai la heroină şi cum să facă bani, ca să-şi mai cumpere din nou o doză. Pentru că niciodată nu e de ajuns, întotdeauna vrei mai mult şi mai mult. Şi chiar dacă tu eşti drogat, eşti varză în ziua respectivă, te gândeşti cum să faci bani pentru ziua următoare şi tot aşa. Şi eşti prins într-un lanţ din care nu mai poţi să ieşi.

Singura posibilitate este să te laşi, să renunţi la ele – ceea ce este foarte greu. Pentru că ai răuri, ai sevraje, în fine. E ca o iubită. Ştii cum e? Sunt mulţi, îmi aduc aminte… Ştii cum e? Exact aşa e situaţia: când te apucă răul ăla eşti ca într-o cameră neagră sau ca într-o fântână, în care e întuneric, cu totul întuneric. Vrei să te gândeşti la Dumnezeu, ţi se face scârbă. Scârbă de Dumnezeu ţi se face, pur şi simplu, nu pot să-ţi explic de ce. Toţi cu care am vorbit au zis: „Aşa e”. Încerci să te rogi, nu poţi. Bine, cum a zis Sfântul Apostol Pavel: „Încă nu v-aţi rugat până la sânge…” Dacă te rogi până la sânge e normal să reuşeşti să te laşi, dar vreau să zic atunci, la prima vedere, când eşti în disperarea aia, când eşti în inconştienţa aia… Şi dracul îţi mai dă un alt gând: „Nu e chiar aşa de rău unde ai ajuns! Mai faci şi tu o dată.” Şi tot felul de motive, ba: „Uite, e mişto afară, hai să mă droghez!”, ba: „Ce nasol e afară! Ia să mă droghez!”. Da, tot timpul îţi găseşte motive. Şi tu eşti în camera aia neagră şi tot ce te gândeşti, din toate lucrurile la care te gândeşti, nu te satisface nici unul. Şi atunci îţi rămâne luminiţa aia: heroina. Aia e singura care te satisface. E ca o iubită. Dacă nu te duci să te săruţi cu ea nu poţi să faci nimic în ziua respectivă. Şi după ce te săruţi cu ea poţi să faci orice. Trebuie să-ţi faci injecţia. După ce ţi-ai făcut injecţia, mamă! Eşti gata, poţi să faci orice, poţi să te duci la muncă!

Sunt drogaţi care dacă nu se droghează înainte să se ducă la muncă sau la acţiunea pe care o au de făcut în ziua respectivă nu pot să facă nimic. Sunt drogaţi care se duc cu răul la furat. Adică cu răul pe ei, trebuie să se ducă să fure, ca să-şi ia heroină. Cu răul pe ei, adică cu sevrajul ăla. E foarte nasol. Ce înseamnă rău? Are mai multe stadii. În momentul în care eşti dependent de o lună, răul este că atunci când ţi se duce heroina din corp, începi să ai un sevraj mic. Cum se manifestă sevrajul? Ai transpiraţii şi când ţi-e cald, când ţi-e frig. Ba îţi vine să dai toate jos de pe tine, ba ţi se face frig. Astea sunt. Îţi curg puţin ochii şi nasul. Şi merge până la a avea dureri de oase foarte mari, să nu te poţi ridica din pat; ţi se încleştează toate încheieturile, nu poţi să mergi de durere; dar e şi un rău psihic, e şi depresia, e foarte complicat. Vezi, că dacă s-ar fi găsit antidotul, psihologii ar fi zis: „Gândeşte-te la asta!” Că toţi fac… Vine un psiholog la tine şi zice: „Fă asta, fă asta!” Dar nu e, nu s-a găsit antidotul la heroină. Pentru că dacă se găsea, atunci… îl vindeca pe pacientul care stă în pat şi are sevraj, îl vindeca printr-o vorbă. Zice: „Gândeşte-te la ceva!” Dar el nu poate. Răul merge de la răul mic la sevraje din alea cu tremurături, până la tendinţa de sinucidere în care nu mai poţi să suporţi, că-ţi tremură corpul, ai friguri, te dor oasele, nu mai poţi să suporţi psihic, tu ai nevoie de senzaţia aia chimică în corp. Şi nu mai poţi psihic să suporţi, că psihicul e cel mai rău. Şi atunci faci orice.

Sunt unii pe care i-au închis în casă şi au zgurmat peretele cu unghiile, cu unghiile au zgurmat uşa şi peretele, de şi-au rupt unghiile şi degetele ca să poată să iasă afară. Pe unii îi închidea în cuşcă. Ţin minte cazul unui ţigan de acolo de la mine din cartier – căruia i-a făcut taică-său – ai văzut cum e debaraua, e băgată în perete – a scos uşa de la debara şi i-a pus zăbrele ca la tigru, ca la circ. I-a pus zăbrele, l-a băgat acolo şi-i dădea mâncarea într-o farfurie printre zăbrelele alea, ca să nu iasă de acolo. Aşa îţi face şi aici la dezintoxicare: când intri îţi ia tot de la tine, îţi ia crucea de la gât, îţi ia tot, tot ce e pe tine, ca să nu te spânzuri. Nu ai voie la cuţite. Că e greu să te sinucizi dându-te cu capul de pereţi, dar dacă ai un cuţit, o furculiţă, ceva ascuţit la tine, poţi să te sinucizi când vrei.

Am asistat la răuri mari de la ăştia care urlau noaptea, intrau la sevraj. Urlau noaptea, ai halucinaţii, ai… Eu n-am ajuns niciodată la astea. Cel mai mare rău al meu – vezi, că m-a ajutat Dumnezeu! Am avut foarte multe pauze, şi destul de mari, am avut pauze şi de un an şi de şase luni. În toţi aceşti ani, din clasa a XII-a, când am început la seringă, până acum, cel mai mare rău al meu a fost că aveam friguri sau călduri şi m-a durut spatele foarte puţin – într-o dimineaţă. Şi în momentul ăla, în care am simţit că mă doare spatele, am zis: „Gata, frate, nu mai!” Şi n-am mai făcut. Timp de o perioadă. După aia, probabil că m-a apucat iar.

Treptat, treptat, adică ne-am drogat cu haşiş trei ani şi după aia cu heroină. Când am început cu heroina am început să ne ducem toţi de râpă. S-au stricat prieteniile între noi, pentru că tot timpul îţi faci datorii. Nu mai există prietenie între drogaţi – decât pentru marfă. Prietenie nu mai există. Pentru că tu niciodată nu ai un ban în buzunar. Toţi banii, toţi banii, toţi banii… te gândeşti cum să furi, tot timpul, cum să păcăleşti pe unul, orice, orice, orice este în jurul tău este de vânzare pentru heroină. Dacă te duci la unul în casă te gândeşti cum să faci să-l furi, cum să faci să te împrumuţi. Eşti cel mai tare mincinos. Ajungi să spui nişte minciuni incredibile, ajungi să poţi să plângi, sunt nişte lucruri…

Unii se mai duceau şi la furat. Ne mai duceam în discotecă şi… cam asta e. A fost o singură dată o bătaie – şi cam asta a fost. Unii se mai duceau la furat când nu aveau bani de droguri. Se duceau cu maşina şi furau oglinzi de maşini. Erau câteva maşini, pe care noi le cunoşteam, câteva tipuri de maşini – Mercedes Select A sau Mercedes Cabrio, sau BMW Z5, ale căror oglinzi costau foarte mult. Puteai să iei pe o pereche de oglinzi să-ţi iei porţia de două bile, ceva de genul ăsta. Era vreo 600.000 o pereche de oglinzi. Şi mergeam cu maşina sau chiar pe jos, te puneai în faţa oglinzii şi, pe la spate, cu şurubelniţa – unii ajunseseră să simtă doar pe la spate şi se făcea că se sprijină de maşină – şi îi fura oglinda cu spatele, nici nu se mai uita şi pac, o băga în buzunar şi pleca. Şi aveai oameni cărora le dădeai şi-ţi dădeau banii pe loc pe oglinda respectivă. Să mergi pe stradă şi o să vezi că unele maşini nu au oglinda aia. Majoritatea celor care lipsesc sunt furate de drogaţi. Au fost cazuri în care le-au vândut chiar celor de la care au fost furate şi ăia nu s-au prins! Zicea: „Dom’le, am nevoie de o oglindă, că mi-au furat-o unii!” „Păi, am eu de vânzare!” „Ia să văd! Cât vrei?” I-au vândut şi de două-trei ori aceeaşi oglindă şi nu s-a prins. Unii au început să pună semne şi i-au prins pe unii şi i-au dus la gardă, i-au luat la poliţie.

Asta făceam: ne drogam, ne duceam în fiecare seară la prostituate, ne duceam în cluburi. M-am mai întâlnit cu Uzzi de la Mafia, m-am întâlnit cu el şi în liceu, după aia ne întâlneam tot timpul. Unii dintre ei, mulţi de fapt, au murit.

(Blogul lui Danion Vasile - marturia unui tanar)

Read more

Sfântul Ştefan – un tânăr ”anti-sistem”

Aş fi vrut ieri să scriu acest articol despre Sfântul Apotol şi Întâiul Mucenic Ştefan, dar din cauza unor probleme personale n-am mai apucat. Viaţa lui mi se pare fascinantă în primul rând pentru că a văzut cerurile deschizându-se şi pe Hristos pe scaunul slavei.

Ştefan era unul din cei şapte diaconi aleşi de apostoli pentru a sluji la mese, un „bărbat plin de credinţă şi de Duh Sfânt. Fiind plin de har şi de putere, făcea minuni şi semne mari în popor, motiv pentru care bătrânii şi cărturarii s-au ridicat împotriva lui ducându-l în sinedriu la judecată. Au pus pe unii să depună mărturie mincinoasă împotriva lui, zicând că se împotriveşte Legii şi huleşte templul lui Dumnezeu.

„Că l-au auzit zicând că Acest Iisus Nazarineanul va strica locul acesta şi va schimba datinile pe care ni le-a lăsat nouă Moise. Şi aţintindu-şi ochii asupra lui, toţi cei ce şedeau în sinedriu au văzut faţa lui ca o faţă de înger.(FA 6, 14-15)

Arhiereul îl întreabă pe Ştefan dacă este adevărat tot ce se spune despre el. Răspunsul lui Ştefan este unul dintre cele mai frumoase discursuri din întreaga Sfântă Scriptură, un mini-tratat de teologie, un rezumat al relaţiei poporului Israel cu Dumnezeu. Vorbele lui Ştefan izvorăsc dintr-o inimă plină de curaj, care arde de dragostea lui Dumnezeu neluând în seama consecinţele, fiind gata să şi moară pentru credinţa în Hristos. Mărturia sa se termină concluzionând:

Voi cei tari în cerbice şi netăiaţi împrejur la inimă şi la urechi, voi pururea staţi împotriva Duhului Sfânt, precum Şi părinţii voştri, aşa şi voi! Pe care dintre prooroci nu l-au prigonit părinţii voştri? Şi au ucis pe cei ce au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept, ai Cărui vânzători şi ucigaşi v-aţi făcut voi acum, voi, care aţi primit Legea întru rânduieli de îngeri şi n-aţi păzit-o!

Vrând să accentueze că pe Hristos nu L-au primit şi n-au crezut că e Mesia, pentru că aşa au făcut cu toti proorocii pe care i-a trimis Dumnezeu până-n acel moment, prigonindu-i şi omorându-i. Ştefan, evreu ca şi ei le-o spune sincer şi fără perdea: Treziţi-vă! Aţi făcut destul rău, aţi omorât destui trimişi ai lui Dumnezeu. Hristos e mai mare decât toţi, e Dumnezeu. Măcar acum în ultimul ceas credeţi şi părăsiţi mândria!

Iar ei, auzind acestea, fremătau de furie în inimile lor şi scrâşneau din dinţi împotriva lui. Iar Ştefan, fiind plin de Duh Sfânt şi privind la cer, a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezeu. Şi a zis: Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu!(FA 7, 54-56)

O! ce minune! S-au deschis cerurile iar Hristos S-a arătat în slava Sa în sânul Sfintei Treimi, că să întărească adevărul mărturiei lui Ştefan. Puţini l-au văzut cu ochii lor pe Hristos încă din această viaţă, pentru că doar cei smeriţi şi curaţi cu inima pot avea o asemenea şansă. Doar cei lipsiţi total de egoism, liberi de păcate, şi în care arde duhul iubirii, îl pot vedea pe Cel nevăzut.

Ce om era Ştefan! Ce bărbat! Ce tânăr curajos! O Doamne!

Iar ei, strigând cu glas mare, şi-au astupat urechile şi au năvălit asupra lui. Şi scoţându-l afară din cetate, îl băteau cu pietre. Şi îl băteau cu pietre pe Ştefan, care se ruga şi zicea: Doamne, Iisuse, primeşte duhul meu!

Ştefan e cel care deschide calea muceniciei pentru Hristos. E primul ucis pentru credinţa în Mântuitorul lumii, primul care accepta să moară mai degrabă decât să-l tăgăduiască pe Mesia. După el vor urma mii şi mii, şiroaie de sânge ale martirilor, pe moaştele cărora se vor zidi toate bisericile creştinilor.

Şi ca totul să fie desăvârşit, şi frumuseţea relaţiei cu Dumnezeu să se arate şi mai pregnant, Ştefan face un gest de o nobleţe extraordinară:

Îngenunchind, a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta! Şi zicând acestea, a murit.”

Ştefan se roagă pentru cei care-l chinuiau. Nu-i vorbeşte de rău, nu-i urăşte, ci îi cere lui Dumnezeu să nu-i pedepsească, împlinind porunca iubirii vrăjmaşilor întru totul.

Asemenea lui Ştefan şi sfinţii din închisorile comuniste se rugau lui Dumnezeu pentru călăii lor, suportând toate chinurile doar pentru a nu se lepăda de Hristos. Într-o vreme în care comunismul anihila orice persoană care ar îndrăzni să vorbească despre Dumnezeu, unii au avut puterea să stea împotriva curentului, renunţând la confortul minciunii. Unii au avut puterea să fie stavilă împotriva sistemului, arătând cu degetul ce e rău.

Ştefan ca şi toţi mărturisitorii din timpurile comunismului au fost anti-sistem. Au refuzat să accepte minciuna doar pentru faptul că e susţinută de majoritate. N-au fost anti-sistem ca să fie mai speciali ci pentru a mărturisi adevărul, pentru a le arăta tuturor că adevărul este Hristos, iar Hristos este în inima celor ce mărturisesc adevărul şi le dă har şi-i întăreşte să treacă peste toate agoniile.

E la fel şi astăzi. Majoritatea tinerilor beau, fumează, fac sex înainte de căsătorie, se droghează, se-mbracă lasciv, vor să se-mbogăţească cât mai repede, etc. Dar majoritatea nu exprimă întotdeauna adevărul. Sistemul lumii de astăzi te-nvaţă să fii egoist, să cauţi plăceri şi să produci cât mai mulţi bani. Efectele sistemului sunt evidente: ură, lăcomie, violenţă, hoţie, suferinţă, patimi, foame, sete, etc.

A fi anti-sistem nu înseamnă să fii împtriva lumii, ci să-i dai o mână de ajutor. Stând împotriva curentului reduci puterea răului, eşti model şi altora, întăreşti adevărul cu propria ta viaţă.

A fi tânăr ortodox presupune de multe ori să fii un anti-sistem, adică anti-păcat.

Dacă noi, tinerii din Biserică, am fi asemenea Sfântului Ştefan, am atrage la Hristos prin viaţa noastră încă pe atât de mulţi tineri care astăzi trăiesc fn întunericul păcatului fără să ştie

Câţi tineri creştini sunt astăzi ca Ştefan? Puţini. Foarte puţin. De ce?

Pentru că şi nouă creştinilor ne place păcatul şi am vrea şi dulceaţa plăcerilor şi frumuseţea harului. Dar nu putem sluji şi lui Dumnezeu şi diavolului. Aşa ca...ar fi bine să ne hotărâm în cine credem şi pe cine mărturisim.

Sfinte Arhidiacone Ştefane roagă-te pentru noi toţi tinerii !


(Claudiu Balan)

Read more

Tabere la Mănăstirea Oașa în 2017

Înscrierea se face strict prin completarea formularului: https://goo.gl/hn4wEW

Termenul limită de înscriere: o săptămână înainte de începerea oricărei tabere.

Persoana de contact: 0727 353 246 (Adi)

Ultimele comentarii

Înregistrare (login)

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Arhiva articolelor

Linkuri

 Portalul Doxologia 

Sanatate si Viata - Pentru un Stil de Viata Sanatos si o Viata Fericita - SanatateSiViata.ro