“Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu.”
Seara de rugăciune
Miercuri seara, ora 22:30 »
Fericiticeiprigoniti.net
Cinstește-ți eroii și martirii neamului

Campanii de educație creștin-ortodoxă

  Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie Din comorile Sfintei Scripturi Tu de ce crezi in Dumnezeu Tu de ce crezi in Dumnezeu Euharistia continua Theologica  Exista distractie si fara alcool

Cuvânt de învăţătură al Sfântului Vasile, despre cum se cade să fie călugărul

Se cade, călugărului mai vârtos, în toată viaţa, să nu se îngrijească de avere nicidecum. Şi să aibă şi înfrânarea trupului, obicei cuviincios, glas umilit şi cuvânt cu bună rânduială. Mâncarea şi băutura să fie fără cârtire şi cu tăcere. Înaintea celor bătrâni, tăcere; pe cei mai înţelepţi, să-i asculte; cu cei deopotrivă cu el, dragoste să aibă, cu cei mai mici, iubita sfătuire; de la cele trupeşti, pază; de bunătăţile cele iubitoare de desfătări, îndepărtare, mai mult a asculta şi a înţelege, iar puţine a grăi.

Să nu fie îndrăzneţ la cuvânt şi să nu cadă degrabă în râs. Jos să aibă ochii, iar sufletul sus. Să nu răspundă împotrivă, ci ascultător să fie şi să se ostenească cu mâinile. Să-şi aducă aminte de cele mai de pe urmă, de nădejdea vieţii să se bucure neîncetat, de toate să mulţumească, întru necazuri bine să rabde, spre toţi smerit să fie, îngâmfarea să o urască, cucernic să fie, să-şi păzească inima de gânduri rele, să-şi adune avere la ceruri, după poruncile Domnului, singur pe sine să se cerceteze pentru gânduri şi fapte, în toate zilele.

Să nu se încurce cu dobânzi şi pricini lumeşti, să nu caute viaţa celor trândavi, ci să urmeze Sfinţilor Părinţi, să se bucure împreună cu cei ce s-au îndreptat la bunul obicei, iar nu să-i urască.

Împreună cu cei ce pătimesc să pătimească, şi împreună cu cei ce plâng să plângă, niciodată să nu se socotească pe sine drept, ci, mai mult decât toţi oamenii, păcătos pe sine să se mărturisească, înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor. Să înveţe pe cei neînvăţaţi, să îmbărbăteze pe cei împuţinaţi la suflet, să slujească bolnavilor, de cei străini cu frăţeasca dragoste să poarte de grijă, cu cei de o credinţă pace să aibă, iar pentru cei rătăciţi să se roage. Cărţile cele cu scrierile părinţilor să le citească. De Tatăl, de Fiul şi de Duhul Sfânt să nu se îndoiască, ci nezidita şi de o fiinţă pe Sfânta Treime cu îndrăzneala să o numească şi să o cugete. Către cei ce întreabă, să zică: "Se cade a crede şi a boteza aşa cum am primit de la părinţi, aşa cum şi noi ne-am botezat, şi se cade a slăvi pe Dumnezeu, aşa cum mărturisim şi credem."

Sf. Siluan: "Gândește-te! A așteptat 6 luni pentru momentul potrivit ca să mă dojenească fără să mă supere!"

Este interesant faptul că, în lecturarea vieţii Sfântului Siluan de la Muntele Athos, chipul ce iese în evidenţă cel mai mult în viața lui este acela al tatălui său, un ţăran neînvăţat. Tatăl său a fost un om cu o mare credinţă. Sfântul Siluan a considerat că tatăl său este mai înţelept decât aşa-numiţii părinţi duhovniceşti. Povestea de mai jos este un interesant mod despre cum tatăl său și-a stăpânit mânia în îndreptarea fiului său.

Acest fragment este din cartea Părintelui Sofronie: Sfântul Siluan Athonitul.

“Tânăr, puternic, frumos, și la vremea aceea și prosper, Simeon [călugărul Siluan de mai târziu] se desfăta de viaţă. El a fost popular în sat, fiind blajin, paşnic şi vesel, iar fetele din sat se uitau la el ca un om care ar dori să se căsătorească. El însuşi a fost atras de una dintre ele şi, înainte ca problema căsătoriei să fie pusă, ceea ce se întâmplă deseori, s-a întâmplat asupra-i târziu într-o seară de vară.
În următoarea dimineaţă, precum lucrau împreună, tatăl său i-a spus încet:

"Unde ai fost noaptea trecută, fiule? Inima mea a fost tulburată pentru tine!"

Cuvintele blânde s-au scufundat în sufletul lui Simeon, şi mai târziu în viaţă, când şi-a amintit de tatăl său, sfântul spunea:

"Eu n-am ajuns niciodată de statura tatălui meu. El a fost absolut analfabet - el obişnuia chiar şi să facă greșeli în rugăciunea Domnului pe care el a învăţat-o ascultând-o în Biserică; dar el a fost un om blând şi înţelept ".

De ce Dumnezeu nu mi se descoperă, de ce nu mi se arată? De ce Dumnezeu nu-mi vorbeşte?

Am insistat foarte mult în ultimele săptămâni, în ultimele luni, în ultima jumătate de an, pe Capitolul 8 din Faptele Apostolilor, capitol care începe cu uciderea Sfântului Ştefan şi cu îngroparea lui şi se continua cu împrăştierea creştinilor în toate părţile, persecuţia continua asupra întregii comunităţi creştine. Se împrăştie în toate părţile, în Samaria, în Iudeea, peste tot şi ei împrăştiindu-se, duc vestea credinţei şi nădejdii în Hristos pretutindeni, propovăduind.

Printre aceştia, mai deosebi, Filip, unul dintre cei şapte diaconi, ajunge în Samaria, vorbeşte samarinenilor şi aceştia încep să creadă în număr mare, printre care şi unul Simon Vrăjitorul. El botează pe mulţi aici şi când a venit vremea, îi cheamă pe apostoli, pe Petru şi pe Ioan, din Ierusalim ca să cheme şi asupra lor Duhul Sfânt, adică Mirungerea, pentru că doar apostolii făceau şi chemarea Duhului Sfânt, Mirungerea. Şi ei vin acolo, fac aceasta chemare a Duhului Sfânt, printre cei care stau de faţă şi vor să primească Duhul Sfânt şi să primească şi hirotonia, pentru că unde veneau apostolii, hirotoneau preoţi şi episcopi...

Și vede Simon Vrăjitorul că Petru şi Ioan hirotoneau preoţi, episcopi prin punerea mâinilor şi el vine cu bani şi zice: Da-ţi-mi şi mie harul acesta, de a-mi pune mâinile peste alţii şi de a le dezlega păcatele şi de a face preoţi, de a face episcopi... Petru îl ceartă cu asprime şi spune că aşa ceva nu se face şi nu pe bani se dăruieşte... Și vede inima lui rea şi vede gândul inimii lui, rău, şi spune: Pocăieşte-te, roagă-te lui Dumnezeu să-ţi ierte păcatul acesta, doar, doar, de-ţi va ierta păcatul... Și el răspunde: Rugaţi-vă voi lui Dumnezeu, ca să mi se ierte păcatele.

"Când Dumnezeu ne va striga pe nume..."

Va veni o vreme când Dumnezeu ne va striga pe nume, şi, în clipa aceea, vom afla tot ceea ce suntem şi am fi putut fi vreodată.

Atunci vom înţelege în sfârşit cine suntem meniţi să fim, ce loc am avut pe pământ şi ce loc vom avea în cer. Vom înţelege de ce era nevoie să ne naştem, de ce această creaţie avea nevoie de o fiinţă ca noi. Dar şi rostul pe care putem să-l avem în cer, acolo unde toate meseriile încetează şi goana şi grija după cele materiale îşi găsesc sfârşitul. Căci trebuie să existe o activitate în cer care mă aşteaptă anume pe mine ca s-o împlinesc, pentru totdeauna.

În numele nostru, pe care Dumnezeu îl va rosti către noi, vor intra toate proiectele noastre de viaţă, toate visele noastre, toate speranţele şi aşteptările noastre. Dar şi eşecurile, regretele şi dezamăgirile noastre. Vom înţelege cine este acea fiinţă căreia nu i s-au potrivit anumite lucruri, care a fost silit să meargă pe anumite drumuri, care a găsit oportunităţile de viaţă cele mai ciudate în momentele în care nu se aştepta. Vom pricepe rezistenţa pe care viaţa ne-a ridicat-o de multe ori, în faţa multor lucruri şi a multor ocazii. Şi de ce, atât de spontan, ni s-au aşternut în viaţă alte lucruri şi alte ocazii, într-o zi de luni sau marţi ca oricare altele...

În cele câteva litere ale numelui nostru, Dumnezeu va pune cărţile pe care le-am citit, cântecele care s-au lăsat ascultate, filmele care s-au lăsat văzute, şi toată memoria acestor experienţe rămasă în noi. Cultura acestei lumi, în forma ei brută, de grâu amestecat cu neghină, pe care nici un biet om nu le poate despărţi până nu va veni vremea despărţirii. Dar poate că oamenii buni din acele cărţi, şi eroii şi eroinele din acele filme, vor da mărturie despre ceea ce acest om a vrut să fie şi şi-a dorit dintotdeauna să fie.

Pr. diac. Ioan Caraza - "Copilărie și Adolescență în lumina întrupării Mântuitorului Hristos"

Vă invităm să ascultați conferința pe care a susținut-o la Cluj părintele diacon Prof. Dr. Ioan Caraza, de la parohia Miron Patriarhul din Bucureşti, care a fost  profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Justinian Patriarhul” din Bucureşti.

Se cuvine dar, să spunem mai des, mulțumesc!

A fi mulțumit, și a mulțumi, este o stare de spirit, este o atitudine, un mod de viață al creștinului ortodox. Trebuie doar să deschidem ochii larg și să privim în jur, să conștientizăm ce avem și apoi, să mulțumim lui Dumnezeu. Pentru tot și pentru toate. Cuvintele sunt sărace și priceperea noastră limitată pentru a mulțumi cum se cuvine pentru toate darurile primite de la El, însă, chiar și așa, atât cât izbutim, sa nu uităm niciodată să mulțumim.

Slavă Ție Doamne, pentru toate!  Pentru sărbătoarea vieții, pentru surâsul unei deșteptări senine, pentru tot pasul în viață, pentru fiece clipă de bucurie, așa cum minunat rostește mitropolitul Trifon în acatistul de mulțumire. Pentru răsărit sau pentru apusul  care cade peste natura pe care nici nu o mai băgăm de seamă, cu toate că ni se dezvăluie în mii și milioane de forme și culori. Pentru toate minunile ce ne inconjoară, pentru toate gusturile și miresmele, pentru tot frumosul ce ne fascinează. Pentru bunici, dacă-i mai avem, sau pentru parinții pe care încă îi mai avem lângă noi. Pentru familie, pentru toți oamenii dragi din viața noastră.

Doamne, Doamne, mulțumesc pentru toate! Pentru viață, pentru pace, pentru iubire, pentru sănătate, pentru prieteni, pentru toți oamenii întâlniți după planul Proniei Tale,  pentru ziua însorită, pentru flori și pentru ploaie, pentru soare și seninătate...

Tu de ce crezi în Dumnezeu?


Așteptăm mărturiile voastre pe adresa: contact@ziuacreatorului.ro

De ceva vreme există mai mulți oameni care mărturisesc de ce sunt atei și de ce nu cred ei în Dumnezeu și în orice aspect al vieții spirituale. Pentru că se apropie ziua de naștere (ca om) a Creatorului nostru (25 decembrie) am considerat frumos să dăm și noi mărturie de ce suntem creștini, și de ce credem în Dumnezeul nostru. Vă invit cu bucurie să răspundeți sincer și din tot sufletul vostru, fără a părea altcineva decât sunteți, la întrebarea: „Tu de ce crezi în Dumnezeu?” Mărturiile vor fi publicate pe site-ul www.ziuacreatorului.ro.

Bine ar fi, dacă puteți, să trimiteți și o fotografie cu chipul vostru. Vă rog deasemenea să precizați în email numele complet, vârsta, țara și localitatea în care locuiți.

Colinde la Radio Ortodoxia Tinerilor

Ultimele comentarii

Înregistrare (login)

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Arhiva articolelor

Linkuri

 Portalul Doxologia 

Sanatate si Viata - Pentru un Stil de Viata Sanatos si o Viata Fericita - SanatateSiViata.ro